Rezumat
În 1988, Gary Vikan a dedicat un studiu celebrului caligraf post-bizantin Luca Cipriotul, Mitropolitul Țării Românești. Încercând să susțină că subiectul cercetării sale, Luca Cipriotul, „l-a cunoscut îndeaproape pe Anastasios Crimca, mitropolitul Moldovei, care era și un renumit ilustrator de manuscrise”, istoricul de artă american a afirmat că „codul de pe munte Sinai. 1480 (Evanghelii)” a fost scris de Luca, „în timp ce conducătorii și portretele evangheliștilor sunt de Crimca”. Detaliul a fost important, pentru că a evidențiat o legătură nebănuită până acum între două mari „școli de copiști” moderne timpurii, una grecească, gravitând în jurul lui Luca († 1629), în Țara Românească, și alta slavonă, în jurul lui Crimca († 1629), în Moldova. Cu toate acestea, Sinaiticus gr. 1480 nu conține Evangheliile și nu a fost copiat de Luca: este un manuscris de cântări liturgice copiat la București, în 1625, de unul dintre cei mai talentați ucenici ai lui Luca, ieromonahul de la Simonopetra. Există, totuși, un manuscris care corespunde descrierii (telegrafice) oferită de Vikan: Sinaiticus gr. 203. Lucrarea de față plasează manuscrisul în contextul său cultural (dual) și reconstituie, cu ajutorul materialelor de arhivă, cariera donatorului. Pe baza acestor dovezi, ea susține că reflectă transformarea radicală politică, economică și socială a Europei de sud-est după căderea Constantinopolului (1453).
Cuvinte cheie
Anastasie Crimca, caligrafie greacă, ilustrație manuscrisă, Luca Cipriotul, Mănăstirea Sf. Ecaterina de pe Muntele Sinai, școală de cărturari
