Rezumat
Cum se știe, patriarhul Ioachim al V-lea al Antiohiei, în călătoria sa spre Moscova, în anul 1587, a trecut prin Moldova și a dăruit episcopului de Rădăuți, Gheorghe Movilă, o icoană a Maicii Domnului. Ulterior, episcopul o donează Mănăstirii Sucevița, conform inscripției de pe spatele icoanei, unde sunt precizate împrejurările și anul donației. Este prezentă în vechile inventare ale mănăstirii. Până în zilele noastre, icoana a fost semnalată sau descrisă de către cei interesați de colecțiile Mănăstirii Sucevița sau de legăturile Patriarhiei Antiohiei cu Moldova. Consilierul consistorial A. Manastyrskij ne oferă descrierea cea mai completă a acesteia: „...icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, care binecuvintează pe episcopul din fața lor, Nichita de Novgorod ...”. Scriitorul Emanuil Grigorovitza ne prezintă (în Povestea unei icoane) trei istorii cu circulație în zonă, în legătură cu această icoană, considerată făcătoare de minuni. Icoana dispare după cel de-al Doilea Război Mondial. De curând, a fost regăsită în depozitul Mănăstirii Sucevița, între alte icoane uzate. Se presupune că a fost distrusă în timpul războiului; localitatea Sucevița situându-se pe linia frontului, locașul de cult a fost grav afectat. Cu speranța că celebra icoană va putea fi readusă la starea de odinioară, se așteaptă expertiza științifică a istoricilor de artă și a restauratorilor.
Cuvinte cheie
episcopul Gheorghe Movilă, Icoana Maicii Domnului cu Pruncul și Sf. Nichita de Novgorod, Mănăstirea Sucevița, patriarhul Ioachim al V-lea al Antiohiei
