Rezumat
Înfăptuirile mitropolitului Iacov Putneanul, atât cele din vremea păstoririi sale, cât și cele de după retragerea la Putna, s-au fundamentat pe o seamă de colaboratori aleși, fără îndoială, dintre cei mai buni și mai de încredere. Ideea întocmirii unui catastif al documentelor putnene a necesitat răscolirea în arhiva mănăstirii și punerea în ordine a tuturor actelor care dovedeau stăpânirile imobiliare, activitate cu care a fost însărcinat arhimandritul Vartolomei Mazereanu. Acesta a amânat redactarea catastifului până la soluționarea litigiilor de la hotarele unor moșii. Alegerea hotarelor, ce implica totodată și stingerea conflictelor cu vecinii, unele vechi de decenii, era o procedură de durată, costisitoare și de o mare responsabilitate. Întregul proces, desfășurat în intervalul septembrie–noiembrie 1761, a fost atribuit paharnicului Vasile Buhăescul și vornicului de poartă Lupu Hadâmbul, alegeri deloc întâmplătoare, atâta vreme cât biografiile lor, analizate aici din perspectivă prosopografică, dovedesc faptul că erau printre cei mai cunoscuți și solicitați hotarnici ai vremii. Totodată, cele două fișe prosopografice ne-a oferit posibilitatea de a reconstitui profilul unui hotarnic profesionalizat de la jumătatea veacului al al XVIII-lea. Rezultatele celor doi colaboratori ai Putnei au fost pe măsura așteptărilor, iar deciziile hotărniciilor lor și-au găsit mai apoi locul binemeritat în catastiful de documente al mănăstirii.
Cuvinte cheie
hotarnic, Lupu Hadâmbul, Mănăstirea Putna, prosopografie, secolul al XVIII-lea, Vasile Buhăescul
