Rezumat
Lucrarea prezintă Dosarul 3/1900 din Arhiva Mănăstirii Putna, care conține Autobiografia lui Teofil Patraș, egumen al Mănăstirii Putna între 1901–1917, Serbarea de la Putna din 1904, dedicată împlinirii a 400 de ani de la trecerea la cele veșnice a lui Ștefan cel Mare, date despre egumenul Vasile Renney de Herszeni al Mănăstirii Putna între 1898–1900, vizita Regelui Carol I la Putna, date despre Mitropoliții Vladimir de Repta și Visarion Puiu de la Cernăuți și începutul Primului Război Mondial, 1914–1916.
Cea mai mare parte a acestei lucrări cuprinde descrierea amănunțită a Serbării din 1904: etapele organizării, membrii comitetelor de organizare, în frunte cu Iancu Flondor, nume ale participanților, telegramele de susținere și discursurile preotului Zaharia Voronca, preotului profesor Teodor Tarnavschi și istoricului Dimitrie Onciul, articole de presă, coroanele aduse în dar la mănăstire. Un loc important este alocat prezenței la Serbare a Președintelui Ducatului Bucovinei, Prințul Konrad de Hohenlohe-Schillingsfürst, și raportării către Împăratul Francisc Iosif I a detaliilor despre desfășurarea evenimentului.
Pentru istoria mentalităților, Serbarea din 1904 continuă Serbarea de la Putna din 1871, îl cinstește pe Ștefan cel Mare ca pe un fondator, model și sfânt ocrotitor al românilor; textele subliniază loialitatea românilor bucovineni față de Imperiul Austriac și conștiința apartenenței lor la poporul român, cele două fiind în echilibru, în condițiile în care statul îngăduia manifestările identității românești și românii erau buni cetățeni.
Cuvinte cheie
Bucovina, Mănăstirea Putna, Primul Război Mondial, Prințul Konrad de Hohenlohe-Schillingsfürst, Regele Carol I, Ștefan cel Mare, Teofil Patraș
