Revistă indexată în CEEOL, EBSCO și Index Copernicus
Svetlana Kujumdzieva | p. 287–302

Rolul Școlii Muzicale de la Putna în istoria muzicii bisericești ortodoxe

Rezumat

Articolul prezintă caracteristicile manuscriselor muzicale de la Putna, acordând o atenție deosebită noilor descoperiri ale cercetătorilor bulgari. Două manuscrise sunt analizate mai detaliat – faimosul Antologhion al lui Eustatie din 1511 și Manuscrisul 816 din biblioteca Institutului de Istorie și Arhivistică Bisericească al Patriarhiei Bulgare de la Sofia, care datează din ultimul sfert al secolului al XVI-lea, identificat ca provenind de la Școala Muzicală a Mănăstirii Putna. Aceasta ridică întrebarea în ce măsură a existat o legătură între activitatea muzicală de la Putna și școala de literatură și imnografie de la Târnovo din secolul al XIV-lea. Articolul subliniază că manuscrisele muzicale de la Putna atestă adoptarea deplină a sistemului neobizantin de notare muzicală (cunoscut și sub numele de „cucuzelian”) în slavona de redacție bulgară, în conformitate cu noua redacție a Tipicului de la Ierusalim din secolul al XIV-lea. Este prezentată activitatea Cuviosului Eustatie, cel mai important reprezentant al Școlii Muzicale de la Putna. Sunt prezentate și două stihiri importante din antologhioanele sale – cea dedicată Sf. Ioan cel Nou de la Suceava și cea dedicată Sf. Parascheva din Epivata. Articolul argumentează că textul primei a fost scris de Grigore Țamblac, discipolul ultimului patriarh bulgar, Eftimie. Țamblac a scris o slujbă întreagă pentru Sf. Ioan cel Nou de la Suceava la începutul secolului al XV-lea, când era preot în Mitropolia Moldovei. Stihira pentru Sf. Cuv. Parascheva se dovedește a fi prima stihiră cu notație completă dedicată ei din zona Ortodoxiei balcanice. Concluzia articolului este că una dintre principalele realizări ale Școlii Muzicale de la Putna a fost conservarea tradiției ortodoxe în contextul dominației religioase străine din Balcani. Repertoriul școlii conținea notații, inclusiv pentru cântările dedicate sfinților pentru care exista o evlavie deosebită în țările ortodoxe de limbă slavonă. Cercetarea activității Școlii Muzicale de la Putna ne permite să privim înapoi în timp și să descoperim ceea ce este sfânt pentru fiecare cultură națională: puterea creatoare a unor personalități memorabile și evenimente care au servit drept exemplu și inspirație pentru generațiile viitoare.


Cuvinte cheie

Eustatie Protopsaltul, manuscrise muzicale, muzică ortodoxă, muzica secolului al XVI-lea, școala muzicală de la Putna



Articol din revista
Analele Putnei, XVII, 2021, 1


 
Coperta revistei Analele Putnei, XVII, 2021, 1