Revistă indexată în CEEOL, EBSCO și Index Copernicus
Andrei Dumitrescu | p. 67–96

Între o retorică a puterii și intercesiune: câteva observații cu privire la selecția figurilor iconice din naosul bisericii Sf. Nicolae din Rădăuți (c. 1480–1500)

Rezumat

Recentele operațiuni de restaurare întreprinse în fosta biserică episcopală din Rădăuți au relevat existența unui amplu program mural, realizat, cel mai probabil, pe parcursul ultimelor două decenii ale secolului al XV-lea, sub patronajul lui Ștefan cel Mare (1457–1504). Cercetarea de față pune în discuție selecția și amplasarea figurilor iconice din naosul trinavat al lăcașului, care servea atât ca spațiu liturgic, cât și ca necropolă a primilor voievozi din dinastia Bogdăneștilor. Registrul inferior al zidurilor perimetrale este dedicat unei ample teorii a sfinților cuvioși, întreruptă numai în cele două capete ale colateralei de sud prin inserarea portretelor votive, afrontate unei teme cunoscute îndeobște drept „Deisis imperial”. Întreaga desfășurare de figuri iconice este surmontată, în registrul median, de o succesiune de medalioane care conțin busturi de sfinți episcopi ținând codexuri închise. În contextul naosului de la Rădăuți, tematizarea dublei autorități a lui Hristos, înfățisat deopotrivă împărat și sacerdot etern, angrenează o serie de analogii vizuale și semantice care determină configurarea unui discurs iconografic de legitimare a puterii domnești și episcopale. Mai mult, prin proximitatea față de pietrele tombale refăcute între anii 1479 și 1480, imaginile monumentale capătă o funcție funerară, care este de presupus că a avut un rol esențial în selecția reprezentărilor iconice din registrul inferior. Analizând datele înscrise pe fiecare lespede, putem observa că există anumite corespondențe evidente cu zilele de celebrare ale sfinților pictați în imediata vecinătate. Astfel, studiul meu argumentează că programul iconografic al bisericii de la Rădăuți reflectă un proces de negociere a semnificației între funcția ritualică a spațiului sacru și intențiile elitelor politice și ecleziastice din Moldova, de la sfârșitul secolului al XV-lea.


Cuvinte cheie

cultul sfinților, devoțiuni aulice, iconografie bizantină târzie și postbizantină, legitimarea puterii politice și ecleziastice, pictura murală în Moldova



Articol din revista
Analele Putnei, XVII, 2021, 1


 
Coperta revistei Analele Putnei, XVII, 2021, 1