Rezumat
Studiul de față este o investigare a întinderii braniștii Mănăstirii Putna, un domeniu constituit din păduri, pășuni și ape de pescuit, întărit de Ștefan cel Mare prin documentele din 15 martie 1490 și 17 noiembrie 1502. Pentru a cunoaște perimetrul și suprafața reală a acestei braniști, ne-am propus identificarea fiecărui toponim pe harta Google Maps a județului Suceava și stabilirea unui traseu, ajutându-ne în acest scop de hărțile topografice ale Bucovinei realizate de guvernarea austriacă în perioada 1773–1787, disponibile online. Rezultatul a fost unul surprinzător, braniștea Putnei – prima cunoscută a unei mănăstiri din Moldova – revelându-și întinderea pe tot bazinul hidrografic superior al râului Suceava, cu afluenții lui, și constituind o parte importantă din Fondul Religionar Greco-Oriental al Bucovinei de mai târziu.
Cuvinte cheie
1502, 1790, braniște, Fondul Religionar, hartă, Putna, Ștefan cel Mare
