Revistă indexată în CEEOL, EBSCO și Index Copernicus
Maria Magdalena Székely, Ștefan S. Gorovei | p. 89–102

Oglinda puterii. Domnia lui Ștefan cel Mare și Cronica moldo-germană

Rezumat

În acest studiu, autorii reiau analiza unui izvor narativ din secolul al XV-lea, Cronica breviter scripta Stephani Dei gratia voivoda terrarum Moldannens(ium) necnon Valachyens(ium), cunoscută în istoriografie sub numele de Cronica moldo-germană. Descoperit și publicat de cercetătorul polonez Olgierd Górka (1887–1955), textul s-a bucurat de atenția specialiștilor, care i-au dedicat articole și studii speciale. Se știe astăzi că traducerea germană este datată la 28 aprilie 1502 și că autorul copiei este umanistul german Hartmann Schedel, medic la Nürnberg și autor al lucrării Liber chronicarum, publicată în 1493. S-a stabilit că izvorul slavon, care a servit pentru traducere, trebuie să se fi oprit cu descrierea evenimentelor în 1486 și că ultima parte a copiei germane, acoperind perioada 1488–1499, a fost adăugată mai târziu.

Cercetarea urmărește să adauge la aceste descoperiri și alte noi observații. Cronica moldo-germană reprezintă o traducere a unei versiuni a Letopisețului de curte în limba slavă, care a ajuns în spațiul german înainte de 1497–1500. Acest text, pregătit spre a fi trimis în Occident, a fost definitivat între vara lui 1496 și toamna anului 1497. Martorul tuturor întâmplărilor descrise și participantul la toate campaniile militare, singurul care ar fi putut oferi informații detaliate despre acestea nu putea fi decât Ștefan cel Mare. Pentru a realiza portretul domnului, autorul acestui izvor pare să fi pornit nu de la evenimentul istoric, ci de la un portret-model către momentele sau împrejurările cele mai evocatoare pentru schițarea lui. Aceasta este o tehnică folosită în textele narative de propagandă, în care selecția faptelor urmărea să înfățișeze un stat sau un conducător într‑un context potrivit și într‑o lumină favorabilă. Prin urmare, izvorul original al Cronicii moldo-germane este nu numai un text narativ contemporan domniei lui Ștefan cel Mare, ci și istoria oficială a perioadei 1457–1486, prezentată din perspectiva eroului său principal și cu scopul vădit de a oferi lumii din afara Moldovei imaginea suveranului acesteia, croită după modelul principelui ideal.


Cuvinte cheie

Cronica breviter scripta, Hartmann Schedel, principe ideal, Ștefan cel Mare, text narativ de propagandă



Articol din revista
Analele Putnei, XV, 2019, 1


 
Coperta revistei Analele Putnei, XV, 2019, 1