Revistă indexată în CEEOL, EBSCO și Index Copernicus
Voica Maria Pușcașu | p. 15–50

Între Prut și Nistru în secolul al XV-lea. Gânduri de arheolog

Rezumat

Informația documentară referitoare la secolul al XV-lea pentru partea Moldovei cuprinsă între Prut și Nistru a făcut posibilă o prezentare de ansamblu a situației acestei regiuni, în perioada mai sus menționată (Tabel Anexă). Din totalul de peste 850 de documente emise de cancelaria Moldovei, de-a lungul secolului amintit, peste o treime se referă la situații, realități și personaje implicate direct în diferitele aspecte ale vieții medievale (socială, politică, economică, religioasă etc.) din teritoriul cuprins între Prut și Nistru.

Constatările sunt valabile pentru întregul teritoriu al Moldovei: datările menționate documentar presupun întotdeauna existența prealabilă a localităților menționate; aceiași posesori imobiliari dețineau sate atât la stânga, cât și la dreapta Prutului; documentele se individualizează prin precizări semnificative (prezența unor case, curți, menționarea numelui unor dregători cu funcții locale jude/vataman… etc.); documentele cuprind elemente care aduc lămuriri privind extinderea teritorială a unui sat; acte de danie ai căror beneficiari sunt cele mai vechi așezăminte monahale atestate documentar din Moldova; atestarea, în a doua jumătate a seculului al XV-lea, a ridicării unei noi categorii de boieri cu posesiuni foarte extinse, ca și confirmarea continuității marilor proprietăți deținute în primul sfert al aceluiași veac; etapa domniei lui Ștefan cel Mare este caracterizată prin politica de stabilizare a regimului de proprietate.

Cele de mai sus reprezintă invitația la o cercetare arheologică sistematică, cu rezultate benefice pentru cunoașterea realităților medievale din România și din Republica Moldova.


Cuvinte cheie

biserică, Nistru, Prut, reședință, sat



Articol din revista
Analele Putnei, XV, 2019, 1


 
Coperta revistei Analele Putnei, XV, 2019, 1