Rezumat
Manuscrisul 50 (46) din biblioteca Mănăstirii Putna conține un text intitulat Cuvânt despre cum se cuvine a sta în biserică. Acest opuscul este compus din două secțiuni. În prima parte este oferită o explicare a liturghiei euharistice, de la înveșmântarea preotului și oficierea proscomidiei până la momentul anterior epiclezei. Slujba este dramatizată ca interacțiune între sacerdot și un înger al lui Dumnezeu, care ulterior intră în luptă cu un demon care distrage atenția congregației. Cei care sunt atenți la desfășurarea slujbei sunt însă apărați de înger. A doua parte a textului o constituie cunoscuta viziune a călugărului care își pierduse credința în euharistie. La rugăciunile celorlalți membri ai comunității, are parte de o revelație a realității misterului liturgic, în care i se arată un copil ucis pe masa altarului, al cărui sânge este scurs în potir și a cărui carne este așezată pe pâinea euharistică. Textul vizionar din prima secțiune se înscrie într-o tradiție atestată în ambianța slavă din Balcani, populară ulterior în lumea rusă. La baza acestor versiuni slave stă un similar text vizionar atestat în manuscrise grecești, dar asemănările sunt doar parțiale. Cercetarea de față plasează textul din manuscrisul putnean în raport cu iconografia spațiului liturgic și semnalează relevanța acestui tip de literatură pentru înțelegerea culturii monastice locale.
Cuvinte cheie
literatură slavo-română, texte cu caracter vizionar, interpretarea liturghiei, iconografie religioasă, cultură monastică
