Revistă indexată în CEEOL, EBSCO și Index Copernicus
Eduard Rusu | p. 89–122

Muzică și dans în scena „Batjocorirea lui Hristos” din frescele ctitoriilor epocii lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș

Rezumat

Perioada cuprinsă între a doua jumătate a secolului al XV-lea și prima jumătate a următorului a fost o etapă în care cultura bizantină răspândit rapid în Țările Române, ca urmare a „migrației” acesteia către Nordul Dunării, după șocul provocat în 1453 de către otomani. Una dintre direcțiile în care influența bizantină a fost foarte puternică, lăsând o amprentă vizibilă până astăzi, a fost arta de a picta biserici. Canonul picturii bizantine presupune o serie complexă de imagini inspirate în mare parte din textul biblic, precum și din texte hagiografice sau chiar din viața de zi cu zi. Una dintre cele mai cunoscute imagini ale artei bizantine, numită de specialiști „Ciclul Patimilor”, reunește scene legate de prinderea, judecarea și răstignirea lui Iisus Hristos. „Batjocorirea lui Hristos” este una dintre picturile ciclului care, pe lângă transpunerea cromatică a evenimentelor petrecute, include aspecte contemporane importante ale momentului pictării scenei, precum muzica și dansul, dar și ceremonialul în care sunt incluse, oferindu-ne o sursă foarte importantă de informații despre cum „arăta” acea perioadă din punct de vedere muzical și coregrafic. Atât la sud de Dunăre, unde scena apare în întreaga zonă a culturii de influență bizantine, cât și mai târziu, la nord, „Batjocorirea lui Hristos” reunește aceleași elemente constitutive, dar diferite în esență, în funcție de timp și zona în care apar, arătând specificul muzical și coregrafic al fiecărei țări sau regiuni, facilitând o mai bună înțelegere a acestei ramuri a culturii. Cele 14 scene ale „Batjocoririi lui Hristos” din frescele bisericilor din Moldova, realizate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș, despre care am scris în lucrare, sunt o dovadă clară a existenței unei culturi artistice solide în Moldova, comparabilă cu cea a țărilor vecine și în concordanță cu modelul „dictat” de Occident, mai ales în privința instrumentelor muzicale folosite în muzica de curte, din jurul suveranului, așa cum s-a întâmplat în cazul nostru.


Cuvinte cheie

„Batjocorirea lui Hristos”, dans, fresce, Moldova, muzică, Petru Rareș, Ștefan cel Mare



Articol din revista
Analele Putnei, XIX, 2023, 1


 
Coperta revistei Analele Putnei, XIX, 2023, 1