Rezumat
Articolul este o pledoarie și, în același timp, o demonstrație, cu scopul de a restabili cronologia operei lui Teodor Mărișescul, strălucit caligraf și miniaturist al epocii lui Ștefan cel Mare, ieșit din obștea monahală a Mănăstirii Neamțu. Un studiu, bogat ilustrat, publicat chiar în această revistă (XVI, 2020, 2, p. 123–164), a prezentat șase manuscrise, atribuite acestui maestru și realizate între 1491 și 1500, între care cinci Tetraevanghele, datate – conform colofoanelor lor – între 23 aprilie 1491 și 24 ianuarie 1498. În acest interval, anului 1492 i-au fost atribuite trei Tetraevanghele, deși ele nu poartă același văleat (anul definit de folosire a erei constantinopolitane, care socotește timpul de la Facerea Lumii, adică de la 1 septembrie 5509 î. Hr.): primul, destinat Mănăstirii Zografu din Muntele Athos, are data de 26 iunie 7000; al doilea, destinat Mănăstirii Pătrăuți (în apropiere de Suceava), are data de 30 septembrie 7001; cel de-al treilea, destinat bisericii din cetatea Hotinului, are data de 26 octombrie 7001.
Autorul crede că realizarea acestor trei manuscrise, voluminoase și împodobite cu miniaturi, de către un singur caligraf într-un singur an este greu acceptabilă; el afirmă că această „aglomerare” este rezultatul unei duble erori.
În primul rând, trebuie să se observe că Tetraevanghelul destinat Mănăstirii Pătrăuți nu este opera monahului Teodor Mărișescul, ci a unui omonim. În vreme ce caligraful de la Neamțu se prezintă ca „diaconul Theodor, fiul lui Mărișescul”, autorul Tetraevanghelului de la Pătrăuți este „diacul Toader, fiul lui Gavril prezviterul”; primul lucrează la Neamțu, al doilea – la Suceava. În fine, primul avea obiceiul de a folosi un element suplimentar pentru a preciza mai bine data: anul din domnia lui Ștefan voievod (anul curgător). Colofonul Tetraevanghelului destinat Mănăstirii Pătrăuți nu conține acest element. Trebuie, deci, să se renunțe la identificarea diaconului Theodor Mărișescul cu diacul omonim de la Suceava și, în consecință, Tetraevanghelul de la Pătrăuți trebuie eliminat din repertoriul operelor lui Mărișescul.
A doua eroare este de natură cronologică. Trebuie să se țină seama de o realitate absolut specială, o particularitate specifică izvoarelor istoriei moldovenești până spre ultimul sfert al veacului al XVI-lea: deși, pentru a data textele scrise în slavonă, se folosea era bizantină, anul nu începea la 1 septembrie, ci la 1 ianuarie. Ca urmare, pentru lunile septembrie−decembrie nu trebuie să se scadă 5509 din anul bizantin (văleat) pentru a avea anul erei creștine (Anno Domini), ci 5508, ca și pentru restul lunilor.
Autorul articolului citat mai sus nu acceptă această excepție și, drept urmare, a atribuit Tetraevanghelul destinat bisericii din cetatea Hotinului, datat prin colofonul său în 26 octombrie 7101, anului (A.D.) 1492, în vreme ce istoricii din România îl datează în 1493. Însă, grație elementului cronologic suplimentar folosit de Teodor Mărișescul, se poate demonstra, în chip irefutabil, eroarea de datare, dar și validitatea regulii privind stilul de la 1 ianuarie. Caligraful a menționat că la data colofonului său, la 26 octombrie 7001, domnia lui Ștefan cel Mare străbătea cel de-al 37-lea an curgător. Având în vedere că această domnie începe la 12 aprilie 1457, al 37-lea an curgător începe în aprilie 1493 și se termină în aprilie 1494. Anul 1492 nu se regăsește în cel de-al 37-lea an curgător al domniei lui Ștefan cel Mare. Folosind era bizantină, acest an începe în aprilie 7001 și se termină în aprilie 7002. Deci, data de 26 octombrie 7001 nu poate corespunde decât datei de 26 octombrie 1493. Este de la sine înțeles că, urmând această regulă, Tetraevanghelul destinat Mănăstirii Pătrăuți, datat 30 septembrie 7001 și deja eliminat din repertoriul operelor lui Mărișescul, trebuie și el transferat din 1492 în anul următor.
Concluzii: 1) în repertoriul operelor lui Teodor Mărișescul există un singur Tetraevanghel databil în 1492, cel destinat Mănăstirii Zografu; 2) în vremea lui Ștefan cel Mare, anul începea la 1 ianuarie.
Cuvinte cheie
cronologie medievală, începutul anului, Moldova, Ștefan cel Mare, Teodor Mărișescul, Tetraevanghele
