Rezumat
Acest studiu reia investigații mai vechi privitoare la Cronica moldo-germană (1502), o sursă narativă deosebit de importantă pentru domnia lui Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei (1457-1504). Noutatea analizei de față este perspectiva paleografică propusă cu acest prilej. În urma demersului specific de studierea a grafiei textului istoriografic, un demers deopotrivă analitic și comparativ, drept autor-copist al cronicii păstrate acum la Biblioteca Bavareză de Stat din München (Clm. 952) poate fi identificat fără vreo urmă de ezitare Hartmann Schedel, medic și om de cultură din Nürnberg (1440-1514). Interesul acestui polimat cu pregnantă orientare umanistă pentru voievodul moldovean poate fi explicată în contextul preocupărilor sale mai largi de informare cu privire la actualul spațiu românesc. Principala consecință a identificării participării autografe a lui Schedel la transpunerea în scris a cronicii moldo-germane deschide perspectiva unor posibile cercetări în biblioteca vastă a umanistului german, un „spațiu cultural” prea puțin cercetat, în care însă ar putea fi identificat prototipul cronicăresc, fie acesta latin, german sau italian, care ar fi putut inspira sinteza istoriografică transmisă prin intermediul manuscrisului păstrat azi în Bavaria.
Cuvinte cheie
cronică, Hartmann Schedel, Moldova, paleografie, Ștefan cel Mare, umanism
