Din arhivele sucevene: un Gromovnic putnean analizat și comentat de Artemon Bortnic, rectorul Seminarului din Cernăuți (1838)

Rezumat

De curând, un document de arhivă (un raport) ne-a adus în prim plan numele rectorului Seminarului Teologic din Cernăuți, Artemon Bortnic, care examinează și comentează conținutul unui manuscris, un Gromovnic, proprietatea Mănăstirii Putna. Este prima oară când întâlnim și în colecțiile noastre o atitudine critică, din partea clerului, îndreptată împotriva unei cărți populare, ce face parte din literatura astrologică de prevestire și, cum se știe, interzisă de a fi citită. Documentul este relevant și pentru ce se traducea și se scria în scriptoriul mănăstirii.
 
Iată contextul în care s-a întocmit acest raport. În 14 octombrie 1834, Ghenadie Platenchi, egumenul Mănăstirii Putna, într-o adresă către Consistoriul din Cernăuți, cere înapoierea cărților împrumutate (Viețile sfinților și un manuscris în limba slavonă, un Gromovnic) de la Mănăstirea Putna de către episcopul Isaia Baloșescu. I se răspunde că toate volumele pot fi preluate de mănăstire, cu excepția Gromovnicului, pentru care se așteaptă hotărârea K K Forum. Se înțelege, sarcina de a examina conținutul manuscrisului i-a revenit lui Artemon Bortnic. Raportul, din 16/28 mai 1838, în limba germană, se compune din două părți; prima parte cuprinde o scurtă descriere externă a manuscrisului, observațiile cu privire la cele patru categorii de texte componente (căci, în fapt, manuscrisul este un Miscelaneu) și câteva rectificări. În cea de-a doua parte sunt reliefate „elementele folositoare care se găsesc în această carte”. Din fericire, manuscrisul studiat de Artemon Bortnic nu s-a pierdut; în prezent, se păstrează la Biblioteca Academiei Române. Este vorba de Miscelaneul slavo-român (inv. 4620) caligrafiat la Putna, la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului următor, cunoscut în mod special pentru ultimul text, cea mai veche și singura versiune românească completă a Florii darurilor. În felul acesta, am putut veni în completarea raportului cu reproduceri și exemplificări de texte. Raportul, subiectul comunicării noastre, reprezintă un prim studiu al Miscelaneului putnean și îmbogățește paleta scrierilor cu caracter popular prezente în paginile sale.

Cuvinte cheie

Artemon Bortnic, Fondul „Mitropolia Bucovinei”, Gromovnic, Miscelaneu slavo-român, Serviciul Județean Suceava al Arhivelor Naționale

Articol din revista
Analele Putnei, XIV, 2018, 2