Rezumat
Un document concept nedatat prin care Ștefan Rozgonyi i-a vândut lui Ladislau Kubinyi diacul moșia Mácsa și un prediu nenominalizat din comitatul Pest pentru o anumită sumă de bani, de care cel dintâi a avut nevoie mai ales pentru expediția oștii sau armatei sale adunată și trimisă în vara de curând trecută la porunca regelui în contul stăpânirii sale împreună cu oștile celorlalți domni pentru ajutorul și protecția voievodului Moldovei, a determinat analiza de față. S-a stabilit că documentul se referă la campania din Moldova din anul 1497, când o armată din Ungaria a fost trimisă în ajutorul lui Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei, împotriva regelui polonez invadator, Ioan Albert. Bartolomeu Dragfi, voievodul Transilvaniei, a condus o armată de 12.000 de oșteni în Moldova, între 12 septembrie și circa 25 octombrie 1497. Au fost mobilizați nu doar oșteni din Transilvania – nobili cu supușii lor, precum și secui și sași, ci și oaste nobiliară din restul regatului Ungariei. Bartolomeu Dragfi a condus oastea maghiară în Moldova în sprijinul lui Ștefan cel Mare din dispoziția regelui Vladislav al II-lea. Mobilizarea oastei nobiliare din regat arată dimensiunea reală a sprijinului militar acordat de regele Ungariei lui Ștefan cel Mare. Deși scopul oficial al mobilizării oastei în Ungaria a fost lupta antiotomană, cauza reală a fost protecția Moldovei și a domnitorului ei, Ștefan cel Mare, față de regele Poloniei, Ioan Albert. Oastea maghiară a devenit un instrument pentru o demonstrație de forță în favoarea lui Ștefan cel Mare. Bartolomeu Dragfi a avut un rol major în negocierea armistițiului dintre domnul Moldovei și regele Poloniei, alături de solul regelui Vladislav al II-lea, Waclaw Čič, mareșalul curții regale a Boemiei.
Cuvinte cheie
armata maghiară, Bartolomeu Dragfi, Moldova, protecția vasalului de către suveran, războiul polonez din 1497, Ștefan cel Mare, vasalitate
