Rezumat
Trei părți alcătuiesc acest studiu. În prima parte, autoarea analizează o scurtă informație conținută într-o cronică lituaniană. Această sursă narativă spune că, în timpul campaniei din 1497 împotriva regelui polonez Ioan Albert, domnul Moldovei, Ștefan cel Mare (1457-1504), a fost dus pe câmpul de luptă pe o sanie. Este bine cunoscut că domnul suferea de o boală a picioarelor, dar utilizarea unei sănii în Moldova, în luna octombrie, înainte de prima zăpadă, este neobișnuită. Cu toate acestea, analiza izvoarelor scrise și vizuale a arătat că în alte zone, de exemplu în Rusia, sania era un mijloc de transport utilizat nu numai în lunile de iarnă. În concluzie, informația furnizată de cronica lituaniană poate fi considerată credibilă.
În a doua parte, autoarea atrage atenția asupra unui alt fragment de cronică, de data aceasta poloneză. Acest fragment ne spune că, după victoria împotriva otomanilor, în 1475, domnul Ștefan cel Mare și armata sa au făcut un pelerinaj desculți. Gestul de pocăință al monarhului care atribuie victoria lui Dumnezeu nu este o creație locală; are analogii în Biblie, dar și în episoade istorice mai recente. Autoarea presupune că întoarcerea suveranului victorios (adventus regis) în capitala sa, Suceava, a fost dublată de un pelerinaj la moaștele Sfântului Ioan cel Nou, care erau atunci, ca și acum, în același oraș.
În sfârșit, a treia parte prezintă două broderii liturgice care se găsesc la Mănăstirea Grigoriu din Muntele Athos și care reprezintă scenele Intrării în biserică a Maicii Domnului și a Ospitalității lui Avraam. Deși, din 2005, s-a subliniat că aceste broderii nu au fost confecționate în Moldova de către Ștefan cel Mare, Katia Loverdou-Tsigarida continuă să le atribuie (în 2007 și 2009) unui atelier moldovenesc din epoca respectivă. Din păcate, aceasta nu este singura eroare a acestei cercetătoare, care nu cunoaște nici bibliografia, nici realitățile românești la care face referire.
Cuvinte cheie
adventus regis, broderii liturgice, pelerinaj, sanie, Ștefan cel Mare