Rezumat
Cercetarea se întemeiază pe câteva documente care au apărut ulterior anului 1775 atunci când, în urma retragerii otomanilor din fața Habsburgilor, s-a trasat o nouă graniță, Moldova pierzând teritoriul care se va numi Bucovina. Trasarea granițelor a avut întotdeauna urmări imediate sau mai întârziate asupra comunităților umane și instituțiilor. În șirul prefacerilor instituționale a din Bucovina s-au numărat și cele care au afectat Biserica Ortodoxă din acea provincie.
În atenția noastră s-a aflat un act care se află în fondul de Documente de la Arhivele Naționale din Iași. Este un inventar alcătuit în primăvara anului 1805 de către o comisie care a inventariat actele mănăstirilor din Bucovina pentru proprietățile funciare pe care așezămintele bisericești le aveau în ceea ce mai rămăsese din principatul Moldova după anexarea de către austrieci a părții de nord a țării. Cercetarea este așadar un fragment din încercarea mai amplă de reconstituire virtuală a arhivelor mănăstirilor din Bucovina, așa cum a gândit-o și propus-o Ștefan S. Gorovei.
Cuvinte cheie
arhive mănăstirești, Bucovina, inventare de documente, stăpâniri mănăstirești
