Rezumat
Odată cu dezvoltarea computerelor și a tehnicilor numerice de calcul, la sfârșitul anilor '60 ai secolului trecut, geografii au putut, pentru prima dată, să obțină informații relevante despre rețelele de transport folosind metode matematice, care folosesc reprezentarea lor ca grafuri neorientate, cărora le sunt asociate matrici de adiacență. Folosind teorema Perron-Frobenius din algebra liniară, matematicienii au demonstrat că accesibilitatea nodurilor dintr-o rețea de transport e măsurată de principalul vector propriu al matricei de adiacență asociate grafului rețelei. În plus, valoarea proprie principală a acestei matrici este o măsură a „conectivității totale” a rețelei. Accesibilitatea unui nod dintr-o rețea de transport cuantifică, practic, cât de ușor este de ajuns într-un anume nod al rețelei pornind din oricare dintre celelalte noduri ale ei, definind astfel importanța lui geografică relativă.
Folosirea acestei abordări interdisciplinare pentru analiza rețelei de drumuri de caravană din Moldova, în două etape de dezvoltare reconstituite folosind textele privilegiilor acordate de domnii de la Suceava negustorilor lioveni în 1408 și 1460, a urmărit mai multe obiective. În primul rând, să investigheze dacă această rețea a fost într-adevăr proiectată (în mod intuitiv, desigur) pentru a susține poziția privilegiată de care a beneficiat Suceava, ca vamă principală. Apoi, să cerceteze, în chestiunea mutării principalei reședințe a domnilor de la Suceava la Iași, petrecute în secolul al XVI-lea, dacă a fost vorba despre o schimbare de ordin politico-administrativ, care a avut drept consecință modificări importante în rețeaua căilor de comunicații, sau, din contra, a fost tocmai o urmare a transformărilor produse în această rețea. În al treilea rând, să investigheze accesibilitatea destinațiilor externe pentru negustorii care tranzitau sau porneau din Moldova, pentru a pune în evidență una sau mai multe posibile „direcții strategice” pe care le privilegia rețeaua de mari drumuri de comerț a țării. Nu în ultimul rând, a fost urmărită punerea în evidență a unui „nucleu” al Țării Moldovei (regiunea cea mai dens populată și cu cea mai extinsă rețea de transport și de comunicații) și reprezentarea modului în care el s-a extins sau și-a deplasat centrul de greutate în cuprinsul teritoriului stăpânit de domnii de la Suceava, căutând sugestii privitoare la mecanisme și faze ale dezvoltării interne a țării, în secolul al XV-lea.
Cuvinte cheie
accesibilitate, centralitate, graf neorientat, matrice de adiacență, privilegii ale negustorilor lioveni, rețeaua de drumuri de caravană în Moldova, valori proprii și vectori proprii
