Revistă indexată în CEEOL, EBSCO și Index Copernicus
Ștefan S. Gorovei | p. 75–88

Ce dezvăluie însemnările de pe un manuscris

Rezumat

Printre manuscrisele adunate și conservate în colecțiile Bibliotecii Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, un exemplar din Viața Sfântului Cuvios Serghie de Radonej a dat naștere unor observații și ipoteze interesante, dar contradictorii. S-a afirmat că acest manuscris a fost copiat în Moldova, fie în secolul al XVI–lea, fie în secolul al XVII–lea, de călugărul Mihai din mănăstirea Putna, al cărui nume este menționat într-o notă destul de deteriorată, dar care a păstrat data: 30 iunie 1682 (7190). Manuscrisul mai conține două note, de data aceasta nedatate, scrise de călugărul rus Andrian Anghelov care a adus de la Moscova această Viață a Sfântului Cuvios Serghie pentru a o dona mănăstirilor Putna și Probota.

Examinarea manuscrisului a permis autorului să restabilească textul aproape complet (câteva cuvinte au fost total și brutal șterse) al primei note și să descifreze numele autorului său: este vorba despre egumenul Sava, viitorul episcop al Romanului și mitropolit al Moldovei, bine cunoscut pentru interesul pe care acesta îl acorda culturii. În 1682, el a trimis această Viață a Sfântului Cuvios Serghie mănăstirii Moisei (din Maramureș), care fusese întemeiată de preotul Mihai.

Putem adăuga faptul că, după scris, manuscrisul a fost copiat în Rusia. În timpul misiunii sale din anii 1556–1558, Andrian Anghelov a adus manuscrisul în Moldova.


Cuvinte cheie

egumenul Sava, Moisei, Probota, Putna, Viața Sfântului Serghie de Radonej



Articol din revista
Analele Putnei, XI, 2015, 2


 
Coperta revistei Analele Putnei, XI, 2015, 2