Rezumat
Acest epitrahil se regăsește (în formă fragmentară) în tezaurul mănăstirii franciscane din Cracovia, ca parte componentă a unei casule (cu excepția unei piese ce se păstrează separat). Coloana cu scenele de pe epitrahil este compusă din zece scene-cadru brodate, însoțite de inscripții slavone. Este vorba de o broderie netedă din aur și argint, realizată în ultimii ani ai secolului al XVI–lea. Epitrahilul a fost integrat prin intermediul unei broderii din fire metalice. Dimensiunile casulei sunt următoarele: înălțime: 107 cm, lățime: 64/38 cm, lățimea coloanei (cu scenele de pe epitrahil): aproximativ 15,5 cm, în timp ce înălțimea unei scene-cadru variază între 16–16,5 și 19–20 cm. Scenele extrem de expresive ale epitrahilului sunt inspirate din Acatistul Bunei Vestiri: câteva titluri care le însoțesc: Au văzut pruncii caldeilor, Naștere străină, Toată firea îngerească, Cântând nașterea ta, Vifor de gânduri. În două scene sunt reprezentate Doamna Elisabeta Movilă (cu inscripția: Doamna Elisabeta în mănăstirea Sucevița, 7107 <1598–1599>) și Domnul Ieremia Movilă (cu inscripția: Io Ieremia Movilă voievod. † Acest epitrahil l-am dat ei [mănăstirii – n. ns.].) Prin studii comparative, s-a încercat să se reconstituie întregul program iconografic al epitrahilului. Sub această formă, casula a ajuns la mănăstirea din Cracovia în 1946, când călugării din mănăstirea franciscană de la Lvov și bunurile lor mobile au fost mutați la Cracovia. În ceea ce privește proveniența epitrahilului, se poate presupune că acesta a făcut parte din tezaurul luat în Polonia de mitropolitul Dosoftei în 1686, la sfârșitul campaniei regelui Jan Sobieski.
Cuvinte cheie
Cracovia, epitrahil, Mănăstirea Franciscană, Mănăstirea Sucevița, voievodul Ieremia Movilă
