Rezumat
În culegerea sa Monumenta Sarmatarum, tipărită la Cracovia în 1665, Szymon Starowolski (1588–1656) a reprodus o inscripție care se găsea, în vremea aceea, pe poarta haliciană de la Liov. Ea a fost montată acolo la o dată necunoscută pentru a comemora un eveniment important din istoria acestui oraș: la 13 mai 1498 orașul a fost asediat de o armată de 40.000 de oameni – turci, tătari și români –, dar a fost salvată printr-o minune. În zilele următoare această mare armată a devastat, prin fier și foc (ferro & igne), orașele Przemyśl, Jaworóv, Radymno și Kańczuga, precum și alte orașe, sate, domenii etc. din Țara Rusiei. Inscripția publicată de Starowolski menționează pe Ștefan cel Mare ca participant la această campanie devastatoare. Însă sursele istorice – documente și cronici – nu par să se pună de acord asupra prezenței domnitorului moldovean sub zidurile Liovului. Cântărind argumentele pro și contra, trebuie să observăm că surse absolut contemporane păstrează tăcerea în privința participării personale. Mai mult, la 20 mai 1498 prezența lui Ștefan cel Mare este atestată în Moldova: în acea zi, la Hârlău, el dădea instrucțiuni cuiva care trebuia să meargă la Timișoara pentru a primi un mesaj din partea lui Maximilian de Habsburg. Trebuie să conchidem că inscripția de la Liov nu a fost contemporană cu evenimentele: ea a fost montată pe poarta haliciană câteva decenii bune mai târziu, poate spre sfârșitul secolului al XVI-lea. Textul a fost scris, se pare, după cronica lui Bielski.
Cuvinte cheie
1498, inscripție, Liov, porta Haliciensis, Ștefan cel Mare
