Rezumat
Turnul prin care se intră în incinta Mănăstirii Putna este „pecetluit” de două pisanii cu stemă: una (datată în 1756–1757), către interior, poartă stemele reunite ale Principatelor Române și numele domnitorului Constantin Cehan Racoviță; cealaltă, către exterior, datată în 1481, cu numele lui Ștefan al Moldovei și stema domnitorului. Această ultimă pisanie a ridicat suspiciuni mai ales din pricina epitetului velikïi (= cel mare) care însoțește numele domnitorului Ștefan și pe cel al tatălui său, domnitorul Bogdan al II-lea: acest epitet aparține tradiției diplomatice a cancelariei valahe, neintrând în uzul cancelariei moldovenești.
Istoricii care s-au aplecat asupra acestei probleme au acceptat, în cele din urmă, ideea că pisania cu stemă și inscripția votivă datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când mănăstirea a fost restaurată și zidurile (implicit turnul) au fost reconstruite. Problema falsului se pune așadar în termenii propuși de eminentul epigrafist francez, profesorul Robert Favreau: „Înainte de a vorbi de falsuri, trebuie să avem în vedere că poate fi vorba numai de o refacere a unui text degradat sau de o copie a unui text vechi autentic”. Dar putem oare să demonstrăm că în acest caz este vorba de o replică sau de o refacere a unei pisanii cu stemă foarte deteriorată la acea dată?!
Acest monument epigrafic și heraldic este, totuși, foarte important nu numai pentru utilizarea epitetului velikïi (= cel mare), ci și pentru reprezentarea însemnelor dinastice (o cruce dublă și o floare dublă de crin). Autorul și-a propus, așadar, să-l examineze din toate punctele de vedere, pentru a stabili dacă suspiciunile sunt cu adevărat justificate sau dacă se poate identifica un element îndoielnic, fie din punct de vedere diplomatic, fie heraldic. Textul a fost analizat prin comparație cu alte două pisanii de la Putna, una datând din același an 1481și cealaltă din 1559 (în care se regăsește epitetul bizar alăturat numelui domnitorului Alexandru Lăpușneanu). În ce privește însemnele, ele se bucură acum de un veritabil „certificat de autenticitate”: o mare pisanie cu stemă, datată 1477, descoperită în ruinele cetății Suceava, poartă aceleași însemne. Trebuie, deci, să concluzionăm că pisania de la Putna nu conține niciun element îndoielnic: atât forma (marele cvadrilob), cât și conținutul (text și imagine) corespund perfect timpului pe care îl indică.
Cuvinte cheie
fals, pisanie, Putna, Ștefan cel Mare, stemă
