Rezumat
Articolul este dedicat problemei reconstituirii repertoriului scriptoriului Mănăstirii Putna, cel mai important atelier de carte manuscrisă din Moldova secolelor XV-XVI.
Fără a pretinde la exhaustivitatea cercetării, autorul studiului ajunge la concluzia că un registru cronologic al cărturarilor și copiștilor mănăstirii din secolele XV-XVI, încercat de mai multe ori de cercetătorii români și străini, fie în cadrul catalogării și inventarierii depozitelor de manuscrise din diferite țări (A. I. Iațimirski, P. Popescu, R. Constantinescu, Ion-Radu Mircea, D. Mioc, P. P. Panaitescu, Anna E. Pennington ș.a.), fie în forma unor cercetări speciale (E. Turdeanu, Maria Magdalena Székely), nu poate fi considerat terminat, deoarece această muncă trebuie să se bazeze în primul rând pe studiul direct de visu al cărților manuscrise care pot fi atribuite producției centrului de carte de la Putna.
Unul dintre primii pași în procesul de studiere a patrimoniului de carte manuscrisă de la Mănăstirea Putna din secolele XV-XVI, după părerea autorului, ar trebui să fie alcătuirea unui album paleografic general al scrisului cărturarilor și caligrafilor de la mănăstire identificați, cu o descriere detaliată a caracteristicilor codicologice ale manuscriselor create de aceștia. Albumul ar permite localizarea ulterioară a manuscriselor anonime slavo-moldovenești din această epocă, păstrate în România și în multe alte țări (Rusia, Ucraina, Bulgaria, Grecia, Polonia, Austria).
În baza mai multor exemplare de carte manuscrisă putneană studiată în depozitele din Moscova și Sankt Petersburg, autorul demonstrează posibilitatea unor astfel de precizări în repertoriul scriptoriului Putnei și publică mai multe exemple de particularități paleografice ale manuscriselor din depozitele moscovite.
Cuvinte cheie
caligrafi, Mănăstirea Putna, manuscrise, paleografie, repertoriul scriptoriului
