Revistă indexată în CEEOL, EBSCO și Index Copernicus
Liviu Pilat | p. 59–70

Ștefan cel Mare între cruciadă și „apărarea Ortodoxiei” (1499–1502)

Rezumat

Studiul analizează implicarea voievodului Moldovei în proiectul de cruciadă al papei Alexandru al VI-lea, un proiect interesant, ce aducea ca element de noutate calitatea papei nu doar de inițiator al războiului sfânt, ci și pe aceea de aliat al principilor catolici. O altă caracteristică importantă este dată de caracterul diplomatic al cruciadei, deoarece, dincolo de interesul comun și de lupta împotriva turcilor, se ascundeau interesele imediate ale părților implicate, situație de la care nici Moldova nu a făcut excepție. Implicarea Moldovei în acest proiect s-a manifestat printr-o foarte bună sincronizare cu acțiunile politice ale regelui Ungariei. În acest sens, voievodul Moldovei va condiționa implicarea sa în acțiune prin semnarea unui tratat veneto-ungar, iar regele Ungariei va cere papei să acorde un rol mai important Moldovei. De asemenea, regele Vladislav Jagiello va sprijini pretențiile lui Ștefan cel Mare în direcția Pocuției, sfătuindu-l pe fratele său, regele Jan Olbracht, să accepte o comisie care să cerceteze drepturile părților asupra teritoriului aflat în litigiu. În schimb, voievodul Moldovei promitea să medieze conflictul dintre cneazul Moscovei și marele duce al Lituaniei. Misiunea de mediere asumată de Ștefan cel Mare era una deosebit de dificilă, deoarece conflictul avea și o miză religioasă importantă: pe de o parte, un proiect de unire a Bisericii Ortodoxe din teritoriile polono-lituaniene cu Roma, proiect promovat de mitropolitul de Kiev cu sprijinul Patriarhiei de la Constantinopol, pe de altă parte, misiunea de „apărare a creștinătății ortodoxe” asumată tot mai evident de cneazul Ivan al III-lea. În cadrul acțiunii diplomatice întreprinse, Ștefan cel Mare a dat dovadă de abilitate, delimitându-se ferm de orice acțiune în direcția unirii religioase, dar pronunțându-se în favoarea cruciadei și solicitându-i cneazului Moscovei să se alăture principilor catolici, fapt ce arăta că, în ciuda înrudirii și a apartenenței la aceeași confesiune, interesele politice ale Moldovei și ale cnezatului Moscovei erau diferite.


Cuvinte cheie

cruciade târzii, diplomație, Moldova, Moscova, Ortodoxie



Articol din revista
Analele Putnei, VIII, 2012, 1


 
Coperta revistei Analele Putnei, VIII, 2012, 1