Rezumat
Doamna Maria era fiica lui Radu cel Frumos, domnitorul Țării Românești, și a doamnei Maria Despina. Pe linie paternă ea descindea din întemeietorii Țării Românești și era nepoata lui Vlad Țepeș (Dracula). Ascendența maternă nu a putut fi încă determinată; opiniile cercetătorilor se împart între originea albaneză și cea sârbească. Născută la începutul deceniului șase al secolului XV, Maria a fost capturată împreună cu mama sa de către Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, după înfrângerea lui Radu cel Frumos în 1473. Cele două femei nu s-au mai întors niciodată în Țara Românească: ele au trăit în Moldova până la sfârșitul vieții lor. După moartea celei de-a doua soții, domna Maria Asanina Paleologhina (1477), Ștefan cel Mare s-a căsătorit cu tânăra prințesă Maria. Primul lor copil, un băiat numit Bogdan-Vlad (viitorul domn al Moldovei, Bogdan III), s-a născut pe 16 iunie 1479. Au urmat două fiice: Ana (moartă în copilărie) și Maria, numită și Cneajna (care urma să se căsătorească în Polonia cu Fedor Wiśniowiecki). Timp de mai bine de jumătate din domnia lui Ștefan cel Mare, doamna Maria s-a găsit în centrul evenimentelor întâmplate în Moldova și la curtea domnească, până la moartea soțului ei (1504). Împreună, ei au ctitorit mai multe biserici și au făcut donații importante. Portretul Mariei a fost pictat în bisericile de la Voroneț, Suceava (Sf. Ilie), Rădăuți, Hârlău, Dorohoi și Pătrăuți și a fost brodat pe țesături liturgice. Singură, ea a comandat un Tetraevangheliar pentru Mănăstirea Pătrăuți (1493). Apoi, după moartea lui Ștefan, ea a donat mănăstirii Putna un acoperământ de tetrapod (1504). În 1506, împreună cu fiul său, domnul Bogdan III, ea a donat mănăstirii Dobrovăț un epitaf, început cu puțin timp înainte de moartea lui Ștefan cel Mare. Rămasă aproape de tron, doamna văduvă este menționată în tratatul încheiat în 1510 între Moldova și Polonia. Este posibil ca ea să fi avut un rol în orientarea politică a Moldovei spre Țara Românească în acei ani (a se vedea, de exemplu, conflictul de la 1507 între cele două principate și căsătoria lui Bogdan III cu Ruxandra, fiica domnului Țării Românești Mihnea cel Rău, a cărei pregătire a durat mai mulți ani și s-a încheiat după moartea doamnei Maria). Maria a murit la 26 februarie 1511; ea a fost înmormântată în biserica Mănăstirii Putna, lângă soțul ei. Autoarea presupune că mormântul ei a fost deschis în 1758, în căutarea unei comori legendare a lui Ștefan cel Mare și că bijuteriile găsite au fost folosite pentru confecționarea a două coroane pentru icoana Fecioarei Maria cu Pruncul de la Putna.
Cuvinte cheie
Bogdan III, doamna Maria, Putna, Radu cel Frumos, Ștefan cel Mare
