Revistă indexată în CEEOL, EBSCO și Index Copernicus
Radu G. Păun | p. 333–350

Pomenirea lui Ștefan cel Mare la Mănăstirea Hilandar de la Muntele Athos. Mărturii, ipoteze, întrebări

Rezumat

Articolul de față aduce în circuitul științific noi informații despre relațiile Moldovei cu Mănăstirea Hilandar de la Muntele Athos. Pe baza unor documente necercetate până acum, aflate în arhivele mănăstirii, s-au putut documenta două noi serii de intervenții ale domnilor Moldovei în favoarea „marii lavre sârbești” de la Athos. Prima dintre ele (1466-1467) aparține lui Ștefan cel Mare (1457-1504), care apare astfel drept primul domn român care a stabilit legături cu Hilandarul, iar a doua este de pus în legătură cu Alexandru Lăpușneanul (1552-1561; 1564-1568). Articolul insistă asupra relațiilor lui Ștefan cel Mare cu Hilandarul și cu una dintre dependințele sale, Turnul zis „al Arbănașului”, încercând sa precizeze pe baza datelor existente contextul în care domnul moldovean și-a îndreptat atenția către locașurile de cult sârbești de la Sfântul Munte.


Cuvinte cheie

Hilandar, Moldova, Muntele Athos, Ștefan cel Mare, Turnul Arbănașului



Articol din revista
Analele Putnei, VII, 2011, 1


 
Coperta revistei Analele Putnei, VII, 2011, 1