Revistă indexată în CEEOL, EBSCO și Index Copernicus
Ieromonah Dosoftei Dijmărescu | p. 39–80

Maica Domnului Apărătoare Doamnă și hramul Mănăstirii Putna

Rezumat

Articolul încearcă să demonstreze că prin zidirea Mănăstirii Putna (1466-1469) și alegerea hramului Adormirii Maicii Domnului, ctitorul ei, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei (1457-1504), s-a înscris într-o serie de gesturi de putere care vizează închinarea de către conducător a țării către Maica Domnului și punerea comunității sub protectoratul ei, punând astfel Moldova sub apărarea Maicii Domnului.

În absența unor formulări explicite, dificultatea demonstrației rezidă în a arăta în ce fel gestul personal al conducătorului implică întreaga țară. Pentru aceasta s-a folosit metoda comparativă, prezentându-se cazuri similare, în care se face explicit această închinare, în special din Imperiul Bizantin și spațiul rus, și prezentarea câtorva caracteristici ale Maicii Domnului în gândirea teologică ortodoxă, folosind o analiză a Părintelui Dumitru Stăniloae, care reprezintă fundamentul dogmatic al patronajului firesc și general al Maicii Domnului asupra oricărei țări ori comunități.

Exemplele prezentate cuprind referințe la: Imnul Acatist, relicvele brâului și veșmântului Maicii Domnului, icoanele făcătoare de minuni de la Vlaherne și Hodegon, catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol, icoana Maicii Domnului din Vladimir, Feodorovskaia, catedrala Adormirii Maicii domnului din Kremlin, catedrala Acoperământului Maicii Domnului – Vasile Blajenâi de lângă Kremlin, Moscova, mănăstirea Peci, Studenița, victorii ale împăraților bizantini și țarilor ruși atribuite Maicii Domnului, Sfântul Ștefan regele Ungariei, Sfântul Simeon Nemania, fostul jupan Stefan al Serbiei. Pentru Țările Române, prezențe ale protectoratului Maicii Domnului sunt identificate la Constantin Brâncoveanu, Vasile Lupu, Ieremia Movilă, Petru Rareș, în iconografia Maicii Domnului din bisericile de secol XVI cu pictură exterioară, la icoanele făcătoare de minuni de la Schitul Prodromu și de la mănăstirile Neamț, Hotin și Bisericani și la alte biserici importante cu hramul Adormirea Maicii Domnului.


Cuvinte cheie

gândire politică ortodoxă, icoane făcătoare de minuni, Imperiul Bizantin, Maica Domnului, Mănăstirea Putna, Rusia, Sfântul Ștefan cel Mare



Articol din revista
Analele Putnei, VI, 2010, 2


 
Coperta revistei Analele Putnei, VI, 2010, 2