Rezumat
1. Data nașterii. S-au formulat, în ultimii ani, mai multe ipoteze privind data nașterii lui Ștefan cel Mare. S-a încercat, chiar, să se stabilească nu numai anul când viitorul erou al luptei antiotomane ar fi văzut lumina zilei, dar chiar și luna și ziua ! Autorul explică de ce ipotezele privind anii sunt de nesusținut (una dintre ele fiind întemeiată pe un fals ordinar), în timp ce acelea privind luna și ziua sunt ridicole, având în vedere că ele au ca punct de plecare fie numele de botez, fie o zodie (cea a Leului) în care se dorește plasarea nașterii lui Ștefan. Trebuie, deci, să se rămână doar la anii 1437–1439, după demonstrația istoricului L. Șimanschi.
2. Primul incendiu de la Putna. Una dintre vechile cronici moldovenești menționează că Mănăstirea Putna a fost complet distrusă de un incendiu produs miercuri, 15 martie 1484, în Săptămâna Mare (Miercurea Mare). Or, calcularea datei Paștelor nepermițând devansarea echinocțiului de primăvară (21 martie), eroarea cronicii este foarte evidentă. Ca urmare, s-a propus (1966) să se corecteze data incendiului, care ar fi 29 martie 1480; foarte recent, s-a propus păstrarea datei din cronică, avându-se în vedere „caracterul său excepțional”. Or, omul medieval nu identifica datele prin luni și zilele lunii, ci în raport cu sărbătorile religioase. Pare, deci, mai natural a reține anul și referirea la Miercurea Mare, ceea ce dă, pentru incendiu, data de 14 aprilie 1484. În sprijinul acestei datări, autorul evocă un amănunt care a trecut, se pare, neobservat, dar care este, după părerea sa, foarte sugestiv. Mănăstirea Putna nu mai posedă Tetraevanghelul cu care ctitorul a trebuit s-o înzestreze încă din primele sale zile, ci un alt exemplar, copiat în 1488–1489: „înseamnă că vechiul exemplar […] a fost devorat de flăcări” (E. Turdeanu). În cazul când incendiul ar fi avut loc în 1480, se poate pune întrebarea dacă Ștefan cel Mare și-ar fi lăsat prea iubita sa ctitorie lipsită de această „carte capitală pentru orice ceremonie creștină” (E. Turdeanu) vreme de opt ani (1480–1488). Din contra, incendiul fiind fixat în 1484, „încetineala” dăruirii noului Tetraevanghel se explică perfect prin evenimentele teribile care, în 1484–1486, solicitaseră toată energia domnului. Copistul a notat începutul muncii sale în 1488 la 3 septembrie: este însăși ziua când, cu 19 ani în urmă, avusese loc ceremonia sfințirii Mănăstirii Putna.
3. Când Ștefan voievod a devenit cel Mare ? După opinia curentă, epitetul cel Mare ar fi atestat pentru prima oară în corespondența lui Petru vodă Rareș cu regele Sigismund I al Poloniei, în 1531: Stephanus ille Magnus. Totuși, examinarea mai atentă a izvoarelor pune în evidență folosirea acestui epitet cu câțiva ani mai înainte, nu numai în Polonia (1524), dar și în Moldova (1510). Este îngăduită, poate, presupunerea că Ștefan voievod a fost supranumit cel Mare încă din timpul vieții sale, spre sfârșitul domniei.
Cuvinte cheie
biografie, cronologie, incendiu, Putna, Ștefan cel Mare, supranume
