Rezumat
Opt icoane cu chipuri de apostoli sunt tot ceea ce a rămas dintr-un registru de iconostas nu prea mare, păstrat la Mănăstirea Putna. Nu s-au păstrat imaginile centrale ale registrului, precum și figurile lui Luca, Vartolomeu, Iacov și Toma. Pozițiile, siluetele apostolilor, amplasarea drapajelor au corespondențe directe într-o serie de iconostase realizate de iconari moscoviți pe parcursul secolului al XV-lea. Mâna pictorilor moscoviți se simte în trăsăturile stilistice ale operelor: în caracterul desenului și în modeleul chipurilor, în organizarea ritmică a ansamblului, în particularitățile coloritului rece.
Cu toate acestea, icoanele au fost pictate în Moldova: lemnul scândurilor și rama (profilată cu duble adâncituri și proeminențe) nu sunt caracteristice icoanelor rusești. Comanda locală se simte și în componența complexului de icoane: pentru țările lumii bizantine sunt tipice registrele cu apostoli, pe când în iconostasele rusești, cu rare excepții, figurează de obicei registrele de tip Deisis – registre, ce cuprind chipuri de sfinți din diferite categorii. Este schimbată și tipologia fețelor apostolilor: nasurile lejer arcuite nu sunt caracteristice picturii ruse a acelei perioade. Nu este exclus ca din același iconostas să provină și icoanele prăznicare (pe scânduri de preparație locală), – lucrări, în care pictura inițială – conservată doar în icoana Înălțarea Domnului – a fost, de asemenea, executată de către un remarcabil maestru moscovit.
Maeștrii-iconari, care au realizat aceste icoane de la Putna, aparțin uneia din multiplele direcții ale artei moscovite din ultima treime a secolului al XV-lea (direcții, situate în afara cercului celebrului zugrav Dionisi).
Probabil, pictorii au fost invitați pe timpul lui Ștefan cel Mare, în perioada când relațiile politice și culturale cu Moscova se dezvoltau activ, mărturie concludentă a acestui fapt servind căsătoria din 1483 a cneazului Ivan Ivanovici – fiul mai mare al marelui cneaz al Moscovei Ivan al III-lea – cu Elena, fiica lui Ștefan cel Mare. Motiv al invitării zugravilor putea fi decorarea bisericii Adormirea Maicii Domnului de la Putna – care se construia în anii 1469–1470 – sau lucrările de reparare la aceeași biserică, devenite necesare după incendiul din 1484. Particularitățile acestui ansamblu de icoane aruncă o nouă lumină asupra caracterului activității maeștrilor-zugravi invitați (dintr-o țară a lumii ortodoxe în alta) din perioadele bizantină târzie și post-bizantină.
Cuvinte cheie
iconostas, maeștri invitați, pictură de icoane, pictură moscovită, Ștefan cel Mare
