Rezumat
Textul pune laolaltă două scurte contribuții la istoria mănăstirii Putna. Prima are în vedere momentul ales de domnul Moldovei, Ștefan cel Mare, pentru ctitorirea mănăstirii Putna. Deși nu există nici un document care să susțină o legătură directă între cucerirea cetății Chilia (1465) și întemeierea mănăstirii Putna, autorul sugerează că înălțarea principalei ctitoriri domnești a fost posibilă doar după reîntregirea hotarelor Moldovei.
A doua notă scoate în evidență importanța Putnei în circulația știrilor între Moldova și Transilvania la sfârșitul secolului al XVI-lea. Textul publicat cu mult timp în urmă de Andrei Veress arată că Gaspar Kornis, comitele Maramureșului și castelan al cetății Hust, primea informații de la starețul mănăstirii Putna despre apropiata invazie a tătarilor. Deși documentul nu dă foarte multe detalii el ne permite să desprindem câteva concluzii: Putna era un centru de colectare și transmitere a știrilor și, în egală măsură, un centru credibil de vreme ce veștile erau retransmise mai departe spre cancelarul polon Jan Zamoyski. Apoi, desemnarea starețului Putnei drept prieten al comitelui Maramureșului sugerează existența unei legături speciale între Maramureș și ctitoria lui Ștefan cel Mare.
Cuvinte cheie
act de ctitorire, circulația informației, Mănăstirea Putna, memorie istorică, știri
