Rezumat
Punctul de plecare: descoperirile arheologice de la Baia. Multe cahle au fost descoperite în anul 1975 în târgul moldovenesc Baia (județul Suceava). Printre ele, una înfățișa semnele heraldice ale familiei Huniade, din Transilvania, însă alta cu totul specială înfățișa o mulțime de motive decorative. Motivul principal trasează conturul unei benzi care se întretaie, cunoscut în domeniul artei decorative ca „Nodul lui Solomon”.
Datarea. Pe baza contextului arheologic și istoric, lotul de cahle a fost datat după 1467, dar elementele heraldice care decorează câteva dintre ele permit un cadru cronologic între 1453 și 1468.
Extensiunea și posibilul loc de confecționare a matrițelor. Cahle cu decorații heraldice similare celor din lotul de la Baia au fost găsite și în alte părți ale Moldovei (Suceava, Vaslui). Pe de altă parte, alte motive decorative se găsesc destul de frecvent pe cahle din Transilvania – precum pe cele de la Cristuru Secuiesc, Cădaciu Mare, Cluj, Lăzarea, Racoș și Sâncrăieni. Autorul prezintă variația în privința formei întâlnită pe aceste exemplare, concluzionând că exemplarul de la Baia este de mai bună calitate.
Pe urmele Nodului lui Solomon. Analiza continuă cu motivele decorative de pe cahla aflată în discuție. După o scurtă investigație a răspândirii simbolului pe teritoriul României de astăzi, se observă prezența a două variante principale, folosite în decorarea obiectelor de orfevrărie, sculptură în piatră, pictură în frescă, grafite, mobilier din lemn, textile, miniaturi, veselă comună, discuri decorative. Au fost folosite cu precădere în a doua jumătate a secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea. După Reformă elementul decorativ pare să dispară.
Misterul însemnului „S”. Acest simbol se repetă înăuntrul nodului. Și-ar putea avea originea într-o abreviere latină deschisă la multiple interpretări. Trebuie, totuși, să observăm prezența lui remarcabilă în Evul Mediu, fie de sine stătător, fie în compoziția colierelor (cel mai celebru fiind așa numitul „Colier Lancaster”), fie ca parte a unor accesorii de îmbrăcăminte, precum încheieturi de mantie.
Rozetele. Apar în două perechi, aparent asemănătoare una cu alta, dar nu similare. Se vede că au fost obținute folosindu-se matrițe diferite. Floarea în sine nu este o rozetă, floare de măcieș oarecare, ci o floare din familia garoafelor.
Decorul central. Indică fără îndoială imitarea unei pietre prețioase sau semi-prețioase într-un cadru rectangular cu gheare. Datorită acestui ultim detaliu, autorul crede că această cahlă imita coperta unei cărți liturgice.
În loc de concluzii. Nodul lui Solomon, roza-garofiță, presupusul „S” de Lancaster ori doar un artificiu de vestimentație, împreună cu imitația unei monturi de orfevrărie sau bibliotecă pretențioasă decorează împreună una dintre cele mai fascinante cahle medievale. Nu unui simplu meșter făurar de cahle i-au aparținut inspirația și modelajul decorației, ci unui imitator de alte obiecte „frumoase”, din afara meșteșugului său, dar, în același timp, un producător de bunuri din lut ars, cu o bună orientare către piață. Este puțin probabil că prototipul a avut o funcție pur decorativă. Este îndeajuns de limpede că piesele princeps din serie au fost realizate cu mare acuratețe și că numai ele dețin cheia de interpretare a compoziției.
Cuvinte cheie
artă decorativă, cahle medievale, cărți medievale, meșteri medievali, Nodul lui Solomon, producători medievali
