Rezumat
Istoricii au propus pentru data donației cetăților Ciceu și Cetatea de Baltă din Transilvania anii 1475, 1484, 1486 sau 1489. Anul 1489, care a adunat cei mai mulți susținători, a fost ales pentru că în jurul acelei date se credea că domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare, a revenit la vasalitatea față de regele Ungariei, Matia Corvin. Un document din 26 iulie 1489, pe care îl publicăm în Anexă, despre clarificarea statutului unui sat din vecinătatea cetății Ciceu, ne permite să datăm donația domeniului Ciceu în vara lui 1489. Miza acestei donații a fost jurământul pe care l-a depus Ștefan cel Mare de a sprijini succesiunea la tronul Ungariei a fiului nelegitim al lui Matia, Ioan Corvin. Mediatorul jurământului și donației a fost, cel mai probabil, Bartolomeu Drágfi, a cărui fiică era căsătorită cu Alexandru, fiul domnitorului moldovean. Cetatea de Baltă a fost donată în vara anului 1482, atunci când regele Ungariei, foarte concesiv, și-a manifestat disponibilitatea de a-i dărui lui Ștefan cel Mare o cetate în schimbul supunerii sale, pe care o dorea vizibilă, în practică. Cetatea urma să îndeplinească rolul de loc de refugiu în caz de necesitate. De asemenea, în 1489 regele Matia i-a donat lui Ștefan cel Mare toate veniturile regale de pe cele două domenii. Potrivit unor registre din anii 1494–1495 ale vistieriei regale, aceste venituri se ridicau la suma de circa 1700 de florini pe an, dintre care aproximativ 1500 reprezentau taxa de un florin, în timp ce restul era colectat din așa-numita taxă „lucrul cămării” (lucrum camerae) plătită de iobagii maghiari și din taxa quinquagesima plătită de iobagii români. În anul 1492 regele Vladislav al II-lea i-a confirmat domnitorului Moldovei ambele posesiuni printr-o nouă donație, menită să-l mențină pe Ștefan cel Mare ca vasal al său.
Cuvinte cheie
Cetatea de Baltă, Ciceu, Ioan Corvin, Matei Corvin, vasalitate
