Rezumat
Scurt timp după înscăunarea sa în Domnia Moldovei, cu concursul lui Vlad Țepeș, domnul Țării Românești, și al Regatului Ungar, Ștefan cel Mare s-a orientat spre Polonia - direcția tradițională a politicii externe a Moldovei dela sfârșitul secolului al XIV-lea - și a acceptat statutul de vasal al regelui Cazimir. Situat pe această direcție, Ștefan a atacat în 1462 portul Chilia pe care, trei ani mai târziu, în 1465 l-a smuls Țării Românești și Ungariei.
Riposta regelui Matia Corvin a avut loc în 1467, când a invadat Moldova, prilej cu care s-a răsculat Țara de Jos - sudul țării - împotriva lui Ștefan. După recuperarea Țării de Jos, câțiva ani mai târziu, și reconcilierii cu Matia Corvin, Ștefan a deschis lupta împotriva Imperiului otoman și a vasalului său din Țara Românească. Acum se constată pentru prima oară hotărârea domnului Moldovei de a asuma titlul de "mare voievod", în detrimentul domnului Țării Românești. S-a deschis astfel o controversă îndelungată în jurul titlului de Valahia Mare și Valahia Mică între cele două țări.
Cuvinte cheie
Chilia, Matia Corvin, Moldova, Ștefan cel Mare, Țara de Jos, Valahia Mare, Valahia Mică
