Rezumat
Punctul de plecare al acestui articol a fost o scurtă remarcă făcută de Georges Duby, care-l considera pe voievodul moldovean ca pe un duce de Burgundia. O scurtă comparație între cei doi monarhi evidențiază similarități frapante. Ambii și-au pierdut tatăl în copilărie, ambii au dezvoltat o politică matrimonială foarte ambițioasă și ambii au fost căsătoriți de trei ori. Domniile lor au coincis cu apogeul celor două principate și, în ambele cazuri, structurile politice pe care le-au creat s-au năruit nu mult după moartea lor. Fillip, la fel ca Ștefan cel Mare, a urmat o politică anti-otomană. Mai mult, ambii au fost forțați să urmeze o politică de echilibru între vecini foarte puternici: Franța, Anglia, Sfântul Imperiu în cazul Burgundiei, și Ungaria, Polonia, Imperiul Otoman în cazul Moldovei. Firește că au fost și multe diferențe între cei doi prinți. Scopul acestei paralele nu a fost acela de a găsi o legătură între ducele Burgundiei și voievodul Moldovei și nici de a decide care dintre cei doi a fost „mai mare”. Articolul își propune să schițeze un „portret colectiv” al prințului în secolul XV. Integrându-l pe Ștefan cel Mare în perspectiva mai largă a Evului Mediu european târziu, se pot înțelege mai bine cuvintele, gesturile simbolice și deciziile voievodului moldovean.
Cuvinte cheie
Filip cel Bun, gesturi simbolice, portret colectiv, prinț, secolul XV, Ștefan cel Mare
