Marina Sabados
Tradiţie şi adevăr istoric. Despre două icoane emblematice ale Mănăstirii Putna | p. 33–48


Cuvinte cheie
factură occidentalizantă, icoană făcătoare de minuni, pictorii ţarului, tradiţie, triptic

Rezumat

Tripticul Deisis şi icoana Maica Domnului cu Pruncul făcătoare de minuni de la Mănăstirea Putna sunt două renumite piese de artă sacră legate prin tradiţie de ctitorul aşezământului, Ştefan cel Mare. Articolul dezvoltă o analiză iconografică şi stilistică a picturii acestor icoane, având ca scop identificarea adevărului istoric despre paternitatea şi datarea lor. Astfel, tripticul, considerat a-i fi aparţinut însuşi voievodului Ştefan cel Mare, s-a dovedit a fi o lucrare rusească din primul sfert al sec. XVII, comparabil cu icoane realizate de zugravii din „atelierul ţarului” de la Moscova.

 

Studiul icoanei făcătoare de minuni, despre care tradiţia spune că ar fi fost adusă de Ştefan cel Mare de la Constantinopol, cinstită de multe generaţii de monahi ai Putnei (în 1755 a fost acoperită cu o ferecătură de argint, din iniţiativa mitropolitului Iacov Putneanu), a condus la concluzia că pictura corespunde stilistic artei zugravilor ruteni din sec. XVII, influenţaţi de pictura occidentală din vremea Renaşterii şi Barocului. Există posibilitatea ca icoana din sec. XVII să fi fost pictată pe un blat mai vechi, ipoteză sugerată de neobişnuita dispunere pe verticală a traverselor de pe spatele panoului.

 

Bibliografie

Icônes russes. Les saints, catalogue de l’exposition organisée par la Fondation Pierre Giannada à Martigny, Suisse, de 15 décembre 2000 au 17 juin 2001, Lausanne 2000

Russian Applied Art 13^th to the Early 20^th Centuries in the Collection of the Vladimir-Suzdal Museum Reserve, Moscova, 1982

София. Премудрость Божия. Каталог выставки русской иконописи XIII–XIX веков из собраний музеев Росий, Мoscovа, 2000, nr. 106 (www.obraz.org/index.php?menu=school&s_id=23&icon_id=1248)

Bernhard Bornheim, Icônes, miniatures russes, les éds. de l’Amateur, 1999

Louis Bréhier, L’art roumain ancien, în „Arta şi Arheologia”, I, 1927, 1

Idem, „Le Journal des Savants”, Paris, 1926, mai, republicată în „Arta şi Arheologia”, II, 1930, 4

Monah Alexie Cojocaru, Inventarul de odoare şi obiecte ale Mănăstirii Putna (1796), în „Analele Putnei”, II, 2006, 1–2

Dimitrie Dan, Arhimandritul Vartolomei Măzereanu. Schiţă biografică şi bibliografică cu mai multe anexe, în „Academia Română. Memoriile Secţiunii Literare”, s. II, tom. XXXIII, 1910–1911

Idem, Mănăstirea şi comuna Putna, Bucureşti, 1905

Waldemar Deluga, Grafika z kręgu Ławry Pieczarskiej i Akademii Mohylańskiej XVII i XVIII wieku, Cracovia, 2003

N. Iorga, Les arts mineurs en Roumanie. I. Les icônes, Paris, 1934

Claudiu Paradais, Comori ale spiritualităţii româneşti la Putna, Iaşi, 1988

Marina Sabados, Vechi icoane ruseşti la Mănăstirea Putna, în „Ars Transsilvaniae”, XIX, 2009

I. D. Ştefănescu, Averea de artă religioasă a Moldovei. Tezaurul de la Putna, în „Mitropolia Moldovei şi Sucevei”, XXXIII, 1957, 8–9

Idem, L’évolution de la peinture religieuse en Bucovine et en Moldavie, depuis les origines jusqu’au XIX^e siècle, texte, Paris, 1928

Episcopul Melchisedec, O visită la câteva mănăstiri şi biserici antice din Bucovina, Bucureşti, 1883

Maria Magdalena Székely, Tripticul „lui Ştefan cel Mare” de la Mănăstirea Putna, în „Analele Putnei”, II, 2006, 1–2

O. Tafrali, Le monastère de Poutna et son trésor, texte et atlas, Paris, 1925

Idem, Le trésor de Poutna

Virgil Vătăşianu, Istoria artei feudale în Ţările Române, I, [Bucureşti], 1959

В. И. Антонова, Н. Е. Мнëва, Государственная Третьяковская Галлерея. Каталог древнерусской живописи XI – начала XVIII в.в., II, Моscovа, 1963

Н. А. Грязнова, Сокровища Ярославля. Русское декоративно-прикладное искусство XIII–XIX веков в собрании Ярославского музея-заповедника, Моscovа, 2009