Ieromonah Marcu Petcu
Schiturile şi metoacele Mănăstirii Putna | p. 119–134


Cuvinte cheie
închinare, mănăstire, metoc, Putna, schit

Rezumat

Metoacele şi mănăstirile închinate sunt forme de manifestare pe un areal mai larg a vieţii economice şi duhovniceşti a lavrei de care acestea sunt dependente. Încă de la ctitorirea sa mănăstirea Putna a dobândit, prin danie domnească, astfel de posesiuni odată cu satele lângă care se situau. Amintim aici cazul mănăstioarelor de la Horodnic (fostă de călugăriţe), Măneuţi şi Măcicăteşti. De remarcat faptul că, uneori, puteau fi donate/vândute chiar jumătăţi de sat sau de mănăstire!

 

Din punct de vedere economic cetăţile şi târgurile reprezentau noduri comerciale importante ce puteau sprijini substanţial bugetul mănăstirii-mamă. Astfel se face că în decursul timpului au existat metoace în cetatea Hotinului şi în târgul Siret, ultimul având caracter exclusiv economic.

 

Un caz aparte îl reprezintă legătura strânsă dintre mănăstirile Putna şi Moisei prima sprijinind material şi duhovniceşte viaţa monahală din Maramureş mai ales în cursul secolului al XVIII-lea, în timpul mitropolitului Iacov Putneanul, când primejdia uniaţiei s-a abătut şi asupra acestui ţinut românesc. Scopul acestor relaţii a fost evident acela de a păstra nealterată unitatea de neam şi de credinţă dintre românii moldoveni şi cei maramureşeni.

 

Schiturile Sineşti, Dumbrăveni şi mănăstirea Sf. Onufrie-Siret sunt modele ce ilustrează cel mai reprezentativ împletirea fructuoasă între viaţa duhovnicească şi cea economică aici păstrându-se un riguros echilibru între cele două aspecte funcţionale ale acestor sfinte locaşuri văzute nu numai ca puncte de sprijin material ci şi ca potenţiale locuri de retragere din marea lavră putneană „la linişte” în vederea sporului sufletesc.

 

Doar schitul Plosca se încadrează doar în categoria unei sihăstrii „clasice”, întemeierea sa neavând, după câte cunoaştem în prezent, motivaţii economice ci numai pe cele de factură duhovnicească.

 

Bibliografie

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Documente istorice, LXXXII/126

Documente privind istoria României, A. Moldova, XVI/1, Bucureşti, 1953

Idem, A. Moldova, XVII/4, Bucureşti, 1956

Documenta Romaniae Historica, I (1384–1448), volum întocmit de C. Cihodaru, I. Caproşu şi L. Şimanschi, Bucureşti, 1975

Idem, II (1449–1486), volum întocmit de Leon Şimanschi în colaborare cu Georgeta Ignat şi Dumitru Agache, Bucureşti, 1976

Idem, III (1487–1504), volum întocmit de C. Cihodaru, I. Caproşu şi N. Ciocan, Bucureşti, 1980

Marele dicţionar geografic al României, III, Bucureşti, 1900

Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Mare, sub red. M. Berza, Bucureşti, 1958

Ioan Bârlea, Însemnări din bisericile Maramureşului, Bucureşti, 1909

Tit Bud, Date istorice despre protopopiatele, parohiile şi mănăstirile române din Maramureş din timpurile vechi până în anul 1911, Gherla, 1911

Sebastian Dumitru Cârstea, Monahismul ardelean în trecut şi astăzi, Sibiu, 2008

Pr. Sorin-Toader Clipa, Fondul bisericesc al Bucovinei şi lichidarea lui (1848–1849), Suceava, 2006

T. Codrescu, Uricariul, XVII, Iaşi, 1891

Monah Alexie Cojocaru, Inventarul de odoare şi obiecte al Mănăstirii Putna (1796), în „Analele Putnei”, II, 2006, 1–2

Alexandru Cziple, Documente privitoare la episcopia din Maramureş, în „Academia Română. Memoriile Secţiunii Istorice”, s. II, tom. XXXVIII, 1916

Dimitrie Dan, Mănăstirea şi comuna Putna, Bucureşti, 1905

Alexandru I. Gonţa, Indicele numelor de locuri din Documente privind istoria României. A. Moldova. Veacurile XIV–XVII (1384–1625), ediţie îngrijită şi prefaţată de I. Caproşu, Bucureşti, 1990

Ştefan S. Gorovei, Doamna Elisabeta Movilă, în volumul Movileştii. Istorie şi spiritualitate românească, II. Ieremia Movilă. Domnul. Familia. Epoca, Sfânta Mănăstire Suceviţa, 2006

Ştefan S. Gorovei, Ioan Neculce şi tradiţiile Putnei, în „Analele Putnei”, I, 2005, 2

N. Grigoraş şi I. Caproşu, Biserici şi mănăstiri vechi din Moldova până la mijlocul secolului al XV-lea, ediţia a II-a, revizuită, Bucureşti, 1971

G. Hanicki, Das einstige Klösterchen in Sergie Ploska, în „Bukowiner Post”, 1895, nr. 1942

Ioan Horea, Mănăstirea Moisei Maramureş, Baia Mare, 1994

Erast Hostiuc, Schiturile şi sihăstriile Bucovinei de altă dată, Cernăuţi, 1936

Pr. Lector Ene Ionel, Biserici, schituri şi mănăstiri din Moldova secolelor XV–XVI. Contribuţii la un Atlas Geografic, teză de doctorat întocmită sub îndrumarea prof. dr. Emilian Popescu, Bucureşti, 1998, 318 p., manuscris dactilografiat aflat în Biblioteca Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Iustinian” din Bucureşti, inventar nr. 23362

N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi, I, Bucureşti, 1902

Idem, Documente româneşti din arhivele Bistriţei, II, Bucureşti, 1900

Raimund Friederich Kaindl, Das Kloster Ploska, în „Bukowiner Post”, 1892, nr. 1219

Ştefan Meteş, Mănăstirile româneşti din Transilvania şi Ungaria, Sibiu, 1936

Mircea-Dumitru (ierom. Macarie) Motogna, Monahismul ortodox din Maramureş şi Transilvania septentrională până la începutul secolului al XIX-lea, teză de doctorat sub îndrumarea prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, Cluj-Napoca, 2007

Theofil S. Niculescu, Sfintele mănăstiri şi schituri din România, Mănăstirea Vodiţa, Drobeta  Turnu-Severin, 2002

P. P. Panaitescu, Pribegia lui Constantin Şerban Basarab şi a lui Ştefan Petriceicu şi testamentele lor, în „Academia Română. Memoriile Secţiunii Istorice”, s. III, t. XXI, 1939

Mircea Păcurariu, Legăturile Bisericii Ortodoxe Române din Transilvani cu Ţara Românească şi Moldova în sec. XVI-XVIII, Sibiu, 1968

Toma Păunescu, Mănăstirea Moisei-Maramureş, ctitorită la anul 1600, în „Mitropolia Ardealului”, 33,  1988, 4

Valentina Pelin, Manuscrise din domnia lui Ştefan cel Mare, II, în „Analele Putnei”, IV, 2008, 2

Ioan Pop, Mănăstirea Moisei. Trei sute de ani de la târnosirea ei, în „Mitropolia Ardealului”, XVII, 1972,  7–8

Atanasie Popa, Biserici vechi de lemn româneşti din Ardeal, Bucureşti, 1932

Marius Porumb, Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania, sec. XIII-XVIII, Bucureşti, 1998

Voica Puşcaşu, Actul de ctitorire ca fenomen istoric în Ţara Românească şi Moldova până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Bucureşti, 2001

Simion Reli, Biserica Ortodoxă Română din Maramureş în vremile trecute, Cernăuţi, 1938

N. Stoicescu, Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova. Sec. XIV–XVII, Bucureşti, 1971

Constantin Turcu, Mănăstirea lui Iancu Costin de la Hotin, Piatra Neamţ, 1941

Fr. A. Wickenhauser, Molda, I, Geschichte der Klöster Homor, St. Onufri, Horodnik und Petroutz, Cernăuţi, 1891

Ioan Zăgrean, Vetre de spiritualitate ortodoxă românească. Mănăstirea Moisei, în „Telegraful Român”, 127, 1979, 27–28