Maria Magdalena Székely
Născută spre a fi doamnă: Maria, ultima soţie a lui Ştefan cel Mare | p. 315–348


Cuvinte cheie
Bogdan III, doamna Maria, Putna, Radu cel Frumos, Ştefan cel Mare

Rezumat

Doamna Maria era fiica lui Radu cel Frumos, domnitorul Ţării Româneşti, şi a doamnei Maria Despina. Pe linie paternă ea descindea din întemeietorii Ţării Româneşti şi era nepoata lui Vlad Ţepeş (Dracula). Ascendenţa maternă nu a putut fi încă determinată; opiniile cercetătorilor se împart între originea albaneză şi cea sârbească. Născută la începutul deceniului şase al secolului XV, Maria a fost capturată împreună cu mama sa de către Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, după înfrângerea lui Radu cel Frumos în 1473. Cele două femei nu s-au mai întors niciodată în Ţara Românească: ele au trăit în Moldova până la sfârşitul vieţii lor. După moartea celei de-a doua soţii, domna Maria Asanina Paleologhina (1477), Ştefan cel Mare s-a căsătorit cu tânăra prinţesă Maria. Primul lor copil, un băiat numit Bogdan-Vlad (viitorul domn al Moldovei, Bogdan III), s-a născut pe 16 iunie 1479. Au urmat două fiice: Ana (moartă în copilărie) şi Maria, numită şi Cneajna (care urma să se căsătorească în Polonia cu Fedor Wiśniowiecki). Timp de mai bine de jumătate din domnia lui Ştefan cel Mare, doamna Maria s-a găsit în centrul evenimentelor întâmplate în Moldova şi la curtea domnească, până la moartea soţului ei (1504). Împreună, ei au ctitorit mai multe biserici şi au făcut donaţii importante. Portretul Mariei a fost pictat în bisericile de la Voroneţ, Suceava (Sf. Ilie), Rădăuţi, Hârlău, Dorohoi şi Pătrăuţi şi a fost brodat pe ţesături liturgice. Singură, ea a comandat un Tetraevangheliar pentru Mănăstirea Pătrăuţi (1493). Apoi, după moartea lui Ştefan, ea a donat mănăstirii Putna un acoperământ de tetrapod (1504). În 1506, împreună cu fiul său, domnul Bogdan III, ea a donat mănăstirii Dobrovăţ un epitaf, început cu puţin timp înainte de moartea lui Ştefan cel Mare. Rămasă aproape de tron, doamna văduvă este menţionată în tratatul încheiat în 1510 între Moldova şi Polonia. Este posibil ca ea să fi avut un rol în orientarea politică a Moldovei spre Ţara Românească în acei ani (a se vedea, de exemplu, conflictul de la 1507 între cele două principate şi căsătoria lui Bogdan III cu Ruxandra, fiica domnului Ţării Româneşti Mihnea cel Rău, a cărei pregătire a durat mai mulţi ani şi s-a încheiat după moartea doamnei Maria). Maria a murit la 26 februarie 1511; ea a fost înmormântată în biserica Mănăstirii Putna, lângă soţul ei. Autoarea presupune că mormântul ei a fost deschis în 1758, în căutarea unei comori legendare a lui Ştefan cel Mare şi că bijuteriile găsite au fost folosite pentru confecţionarea a două coroane pentru icoana Fecioarei Maria cu Pruncul de la Putna.