Radu G. Păun
Moaşte şi minuni la Mănăstirea Hilandar de la Muntele Athos | p. 243–256


Cuvinte cheie
Mănăstirea Hilandar, mituri fondatoare, Moldova, Muntele Athos, relicve

Rezumat

Articolul se referă la un manuscris românesc inedit din arhivele Mănăstirii Hilandar de la Muntele Athos. Scris de un călugăr moldovean, Ioachim, în anul 1861, manuscrisul conține șase scurte povestiri care descriu minunile făcute de un fragment din Sfânta Cruce. Potrivit autorului manuscrisului, relicva a provenit dintr-un fragment mai mare al Sfintei Cruci, care a fost oferit voievodului Alexandru cel Bun (1400-1432) de către împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul (1425-1448), când acesta a trecut prin Moldova, în anul 1401. Această explicație face referire la un mit fondator al Statului și al Bisericii moldovenești, mit care a fost larg răspândit în societatea moldovenească începând cu secolul al XVIII-lea. Atât fostul deținător al relicvei, boierul Constantin, cât și autorul povestirilor, ieromonahul Ioachim, sunt necunoscuți. Autorul oferă câteva ipoteze pentru a-i identifica pe cei doi și prezintă pe scurt povestea relicvei în cadrul cultural și politic al timpului.