Ligia-Maria Fodor
Mărturii documentare austriece privind construirea unei clopotnițe noi la Mănăstirea Putna în a doua jumătate a secolului al XIX-lea | p. 115–130


Cuvinte cheie
Bucovina, clopotniță, Consistoriul Greco-Oriental, Fondul Religionar Greco-Oriental, Mănăstirea Putna

Rezumat

Identificarea în fondul „Guvernământul cezaro-crăiesc al Bucovinei” a unor documente inedite referitoare la clopotnița Mănăstirii Putna, care a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a constituit motivația analizării acestei teme. Demersul pentru construirea unei clopotnițe noi din materiale rezistente la Mănăstirea Putna a fost inițiat de către Consistoriul Greco-Oriental din Bucovina în anul 1848, ca urmare a stării de deteriorare a celei existente la momentul respectiv care era confecționată din lemn. În vederea construirii unei clopotnițe noi la Mănăstirea Putna au fost întreprinse acțiuni susținute de către starețul mănăstirii, Consistoriul Greco-Oriental, comunitatea putneană și Guvernământul Bucovinei pentru o perioadă destul de mare, de aproximativ 33 de ani. După ce au fost respinse două documentații tehnice, lucrările de construire a clopotniței au început în anul 1881 în baza proiectului elaborat de Hermann Bergmann, consilier în cadrul Comisiei Centrale pentru Cercetarea și Conservarea Monumentelor de Artă și Istorice de la Viena. Fondul Religionar Greco-Oriental a avut o contribuție importantă la realizarea acestui obiectiv prin finanțarea totală a investiției. Turnul clopotniței a devenit funcțional începând cu anul 1886, când au fost finalizate toate lucrările de amenajare interioară.