Ieromonah Marcu Petcu, Monah Timotei Tiron
Mănăstirea Putna. Imagini regăsite şi imagini controversate | p. 103–118


Cuvinte cheie
biserică, Mănăstirea Putna, mormânt, replică, Ştefan cel Mare

Rezumat

Alexandru Asachi publică în „Calendar pentru români pe anul 1851” un material intitulat „Un pelerinaj la mauzoleul lui Ștefan cel Mare”, ilustrat cu două imagini: o vedere generală a Mănăstirii Putna și o vedere interioară a bisericii voievodale, cuprinzând gropnița și naosul. La Mănăstirea Prodromu de la Sfântul Munte Athos, un exemplar din această publicație are imaginile colorate în acuarelă. În 1857, Alexandru Asachi publică o variantă puțin modificată a imaginii interiorului bisericii. Astăzi, aceste trei imagini cu Mănăstirea Putna sunt singurele cunoscute pentru perioada dintre anul 1757 și anii 1900–1903. Mai multe elemente inedite apar în aceste litografii.

Badachinul de la mormântul lui Ștefan cel Mare a fost demontat după 1874 și reasamblat în 1934. În această perioadă au fost realizate cel puțin două replici, folosite la comemorarea de la București din 1904 și, respectiv, ca exponat în colecțiile Muzeului Militar Național. Fotografiile acestor replici au fost folosite în mai multe publicații, începând cu „Bisericile lui Ștefan cel Mare” (G. Balș, 1926) și până în deceniul șapte al secolului XX, ca fotografii ale mormântului autentic.