Ieromonah Dosoftei Dijmărescu
Maica Domnului Apărătoare Doamnă şi hramul Mănăstirii Putna | p. 39–80


Cuvinte cheie
gândire politică ortodoxă, icoane făcătoare de minuni, Imperiul Bizantin, Maica Domnului, Mănăstirea Putna, Rusia, Sfântul Ştefan cel Mare

Rezumat

Articolul încearcă să demonstreze că prin zidirea Mănăstirii Putna (1466-1469) şi alegerea hramului Adormirii Maicii Domnului, ctitorul ei, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare al Moldovei (1457-1504), s-a înscris într-o serie de gesturi de putere care vizează închinarea de către conducător a ţării către Maica Domnului şi punerea comunităţii sub protectoratul ei, punând astfel Moldova sub apărarea Maicii Domnului.

În absenţa unor formulări explicite, dificultatea demonstraţiei rezidă în a arăta în ce fel gestul personal al conducătorului implică întreaga ţară. Pentru aceasta s-a folosit metoda comparativă, prezentându-se cazuri similare, în care se face explicit această închinare, în special din Imperiul Bizantin şi spaţiul rus, şi prezentarea câtorva caracteristici ale Maicii Domnului în gândirea teologică ortodoxă, folosind o analiză a Părintelui Dumitru Stăniloae, care reprezintă fundamentul dogmatic al patronajului firesc şi general al Maicii Domnului asupra oricărei ţări ori comunităţi.

Exemplele prezentate cuprind referinţe la: Imnul Acatist, relicvele brâului şi veşmântului Maicii Domnului, icoanele făcătoare de minuni de la Vlaherne şi Hodegon, catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol, icoana Maicii Domnului din Vladimir, Feodorovskaia, catedrala Adormirii Maicii domnului din Kremlin, catedrala Acoperământului Maicii Domnului – Vasile Blajenâi de lângă Kremlin, Moscova, mănăstirea Peci, Studeniţa, victorii ale împăraţilor bizantini şi ţarilor ruşi atribuite Maicii Domnului, Sfântul Ştefan regele Ungariei, Sfântul Simeon Nemania, fostul jupan Stefan al Serbiei. Pentru Ţările Române, prezenţe ale protectoratului Maicii Domnului sunt identificate la Constantin Brâncoveanu, Vasile Lupu, Ieremia Movilă, Petru Rareş, în iconografia Maicii Domnului din bisericile de secol XVI cu pictură exterioară, la icoanele făcătoare de minuni de la Schitul Prodromu şi de la mănăstirile Neamţ, Hotin şi Bisericani şi la alte biserici importante cu hramul Adormirea Maicii Domnului.