VI, 2010, 2
Egidijus Banionis (†)
Relaţii diplomatice între Marele Ducat al Lituaniei şi Moldova (1492–1501) | p. 7–24
Cuvinte cheie
Lituania, Marele Duce Alexandru, Moldova, relaţii diplomatice, Ștefan III cel Mare
Rezumat
Marele Ducat și Moldova au menținut contacte diplomatice directe doar între anii 1492 şi 1501, când Lituania și Polonia au avut conducători diferiţi. Chiar dacă serviciului diplomatic al Marelui Ducat a menținut relații directe cu Moldova doar pentru o scurtă perioadă de timp, aceasta a fost o perioadă complicată în politica externă a ambelor state. Politica Marelui Ducat relativă la Moldova a fost mai neutră decât cea poloneză. Autorul a identificat nouă solii lituanene către Moldova şi șapte solii moldovenești către Lituania în această perioadă.
Emisarii Marelui Duce Alexandru către Ştefan cel Mare au fost: prinţul Fedor Cetvertinski, paharnicul Fedko Gavrilovici, hatmanul Voitec Kuciukovici, stolnicul Petras Aleknaitis și scribul Boguş. Expertul diplomatic al Marelui Ducat în relațiile cu Moldova era paharnicul Fedko Gavrilovici. Aceasta nu este ceva neobişnuit deoarece la sfârşitul secolului XV serviciul diplomatic lituanian a instituit specializarea pe ţări. Serviciul de emisari lituanieni s-a dovedit capabil de a rezolva sarcini complexe şi neprevăzute de politică externă.
De cealaltă parte, emisarii lui Ştefan III au fost: postelnicul Jurja, Iurie Șerbici, pisarul Luca, pisarul Mihail, pisarul Matei, Ivan Isaevici, pisarul Toma şi Constantin.