Elena Firea
De la text la imagine: reprezentări ale scenei Aducerii moaştelor Sf. Ioan cel Nou la Suceava în arta medievală moldovenească | p. 291–314


Cuvinte cheie
iconografia aducerii moaştelor, istorisiri aghiografice, Mitropolia Moldovei, Sfântul Ioan cel Nou, translatio reliquiarum

Rezumat

Evenimentul istoric al aducerii moaştelor Sfântului Ioan cel Nou la Suceava, care a avut loc în anul 1415 şi care a fost bogat în implicaţii politice şi religioase, a fost reflectat atât în scris cât şi pictural în descrieri narative din secolele XV şi XVI. Pe lângă a documenta momentul aducerii moaştelor în Moldova şi începutul venerării locale a Sfântului Ioan, aceste naraţiuni, în special cele picturale, au jucat rolul de arătare a puterii politice şi ecleziale. Şi din moment ce mai bine de un secol separă textul de reprezentarea sa picturală, putem presupune că textul şi imaginile reflectă faze diferite din evoluţia cultului, cât şi percepţii diferite asupra începutului lui. Studiul de faţă analizează comparat aceste naraţiuni aghiografice în contextul specific al producerii lor, pentru a cerceta cum reflectă ele recunoaşterea formală a cultului şi semnificaţia mai largă a evenimentului pentru principatul moldovean şi Biserică.

Potrivit textului, în timpul ceremoniei de întâmpinare a moaştelor, domnitorul Alexandru cel Bun (1400–1432) s-a închinat înaintea sicriului, a venerat sfintele moaşte şi a proclamat pe sfânt ca protector divin al ţării, înainte de a dispune aşezarea moaştelor în biserica mitropolitană. În timp ce descrierea acestei solemne aduceri a moaştelor a fost principalul izvor pentru reprezentările picturale care au urmat, majoritatea acestora din urmă relevă o desfăşurare a evenimentelor uşor diferită, care eludează motivul veneraţiei domnitorului în favoarea unei formule iconografice mai convenţionale care evidenţiază în schimb implicarea Bisericii locale. Mai mult decât simple locuri (topoi) aghiografice şi iconografice, astfel de nuanţe pot fi interpretate ca o reflectare a creşterii ambiţiilor/pretenţiilor de autocefalie a Bisericii Moldovei începând cu mijlocul secolului al XVI-lea.