Margarita Kuyumdzhieva
Crearea lumii şi Adam şi Eva în arta post-bizantină: Câteva observaţii asupra ciclului genezei de la Arbore şi Suceviţa | p. 233–248


Cuvinte cheie
Adam şi Eva, Arbore, arta post-bizantină, Geneza, Suceviţa

Rezumat

Articolul este dedicat secvenţei de scene ilustrând Crearea lumii şi istoria lui Adam şi Eva în frescele bisericilor din creştinismul răsăritean după căderea Bizanţului. Autoarea se apleacă asupra funcţiilor şi implicaţiilor reprezentărilor  Facerii, subliniind contextul lor teologic şi liturgic. La semnificaţia eshatologică a acestor scene, se adaugă un alt nivel de înţelegere: concluzia că accentul în anumite cicluri ale Genezei despre primele zile ale Creaţiei cade nu atât de mult pe tema păcatului, a pocăinţei şi a ispăşirii păcatelor, ci într-o mai mare măsură pe întruparea Logosului. Apariţia unor scene ilustrând primele zile ale creării lumii în naosul bisericii mănăstirii Suceviţa este analizată din această perspectivă. Noi dovezi sunt aduse pentru existenţa unor modele apusene ale ciclului Genezei de pe faţada bisericii Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Arbore.