Liviu Cîmpeanu
Considerații asupra artileriei lui Ștefan cel Mare | p. 321–334


Cuvinte cheie
artilerie, Ioan Albert, Matia Corvin, Mehmed al II-lea, Moldova, Ştefan cel Mare

Rezumat

În ciuda lipsei izvoarelor directe referitoare la artileria domnului Moldovei Ștefan cel Mare (1457–1504), o analiză atentă a documentelor și cronicilor acestei epoci dezvăluie unele detalii care permit formularea a o serie de concluzii. Izvoarele narative și documentare prezintă acțiuni militare în care armata domnului Ștefan cel Mare a folosit artileria: cele două asedii ale cetății Chilia (1462 și 1465), luptele desfășurate la Vaslui (1475) și Războieni (1476), precum și asediul Sucevei și Cetății Neamțului de către sultanul Mehmed II (1476) și asediul cetății Suceava de către regele Poloniei Ioan Albert (1497). Astfel, se poate concluziona că armata lui Ștefan Vodă a folosit artilerie de asediu (la Chilia în 1462 și 1465 și, poate, la cele două asedii ale Bucureștiului, în 1473 și 1476), artilerie de câmp (la Vaslui și Războieni) și artilerie fixă, amplasată pe zidurile și turnurile cetăților din Moldova. Domnul a cumpărat piese de artilerie din orașele germane din Transilvania (Sibiu, Brașov și Bistrița) și din Polonia (mai ales de la Liov), precum și de la navigatorii și negustori genovezi din Chilia și Cetatea Albă (până în anul 1484). Armata moldovenească a capturat și artilerie de la oștile dușmane, cum a fost cazul în 1467 de la regele Ungariei, Matia Corvin, în 1473 de la voievodul Țării Românești, Radu cel Frumos, în 1475 de la Suleyman-Pașa, iar în 1497 de la regele Poloniei, Ioan Albert. Artileria (achiziționată sau capturată) era păstrată în cetățile Moldovei. Din analiza izvoarelor istorice reiese că armata moldovenească din a doua jumătate a secolului al XV-lea era dotată cu artilerie ca oricare altă armată din epoca respectivă din Europa de Est.