Vlad Bedros
„Cei Cinci martiri” în pictura murală din Moldova: notă despre contexte iconografice și subtexte devoționale | p. 169–188


Cuvinte cheie
devoțiune monahală, hagiografie, literatură bisericească veche în limba slavonă, pictură murală moldovenească

Rezumat

Această scurtă cercetare trece în revistă iconografia celor Cinci Martiri din Sevastia (cei Cinci Companioni) în pictura murală moldovenească din anii 1480 și până în anii 1530. Opțiunea iconografică este evaluată în contextul paralelelor medio- și neo-bizantine, cu accentul pe legătura ei cu devoțiunea monahală, datorită includerii în Ceaslov a două rugăciuni atribuite sfinților Eustratie și, respectiv, Mardarie. Conotația funebră a celor Cinci Martiri, deja notată în iconografia balcanică neo-bizantină (Treskavac, Konče), ar putea explica apariția lor la Rădăuți. Popularitatea lor în cercurile monahale ar putea explica frecvența apariției lor în alte programe și mai ales asocierea lor evidentă cu marii mucenici și cu Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe bolta estică a naosului bisericii din Pătrăuți. Această alegere seamănă surprinzător cu rândul de medalioane de pe peretele vestic al naosului Bisericii Sf. Andreas din Treska. Asocierea Sf. Eustratie cu o rugăciune de pocăință din slujba Pavecerniței, luată din acatistul sfântului și redată aici în anexă (fragmentul corespunzător Manuscrisului 85 din secolul al XV-lea de la Mănăstirea Putna), conferă portretului iconic al sfântului caracterul aural, mnemonic, care i se dezvăluia și privitorului medieval.