XI, 2015, 1



Calofonia de tradiţie bizantină în şcoala muzicală de la Putna: Sf. Ioan Cucuzel şi Evstatie protopsaltul | p. 485–532


Cuvinte cheie
analiză muzicologică, exighisire, muzică medievală moldovenească, tradiţia cântării şi mărturii istorice ale interpretării muzicale, transnotaţii şi transcrieri

Rezumat

Şcoala de muzică de la Mănăstirea Putna a înflorit în a doua jumătate a secolului al XV-lea şi în secolul al XVI-lea. Douăsprezece manuscrise tip Antologhion, cuprinzând cântări pentru Vecernie, Utrenie şi Sfânta Liturghie, dar şi matime calofonice, dau mărturie despre schimbul cultural muzical dinspre Bizanţ spre teritoriile româneşti, precum şi despre activitatea muzicală importantă desfăşurată de Evstatie Protopsaltul (a doua jumătate a secolului al XV-lea – c. 1546) şi de alţi muzicieni români în domeniul muzicii bisericeşti româneşti în limbile greacă şi slavonă.
 
Două exemple de cântări, mai precis o parte din Anixandarele Sfântului Ioan Cucuzel şi imnul în loc de Trisaghion la marile sărbători, Ὅσοι εἰς Χριστὸν ἐβαπτίσθητε (Câţi în Hristos v-aţi botezat), sunt studiate din prisma colaţiilor, transnotaţiilor, transcrierilor şi analizei poliprismatice. Prima cântare este studiată şi din perspectiva exighisirii date de Hurmuzie Hartofylax (1818), iar a doua cântare este prezentată după un autograf inedit al lui Evstatie, descoperit pe filele unui mic Antologhion grecesc din secolul al XV‑lea, care se păstrează la Muzeul Istoric din Moscova, în fondul Barsov, nr. 1345.
 
Scopul acestui articol este de a prezenta câteva căi tradiţionale de cercetare a repertoriul calofonic al Mănăstirii Putna, care ar putea conduce la renaşterea unora dintre capodoperele sale.