Andrei Pippidi
1475: atacul otoman asupra Cetăţii Albe | p. 29–36


Cuvinte cheie
campania din 1475 în Marea Neagră, Cetatea Albă, Giovanni Maria Filelfo, originea românilor, Ştefan cel Mare

Rezumat

Cetatea Albă, loc de o mare importanță strategică pentru că stăpânirea sa deschidea calea spre Polonia şi Ungaria, a fost cucerită de Baiazid II în 1484. Dar, cu nouă ani înainte, flota otomană organizase o campanie în Marea Neagră cucerind Caffa. Cu acea ocazie a fost atacată şi Cetatea Albă. Voievodul Moldovei, Ştefan cel Mare, a ordonat distrugerea fortificațiilor pe care turcii ar fi putut să le cucerească şi populația s-a pregătit să părăsească orașul ameninţat. Săpăturile arheologice au confirmat că zidurile care apărau portul au fost reconstruite rapid. Mehmed II a trebuit să renunțe la această cucerire, sub pretextul apropierii iernii.

Astfel de detalii despre campania militară a otomanilor se găsesc într-un poem latin, Amyris, scris de Giovanni Maria Filelfo (1426-1480). Umanistul italian a compus acest panegiric în cinstea sultanului. În legătură cu «Vlahii» despre care știa că se trag din romani, autorul aprecia că aceştia căpătaseră obiceiurile Sciției.